COMUNICAT DE PRESĂ
2 aprilie 2008
În perioada 1 ianuarie – 31decembrie 2007, comerţul exterior cu mărfuri s-a cifrat la 80262,9 milioane euro, înregistrând o creştere cu 20,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006. Exportul a fost 29380,3 milioane euro, în creştere cu +13,7 %, iar importul a însumat 50882,6 milioane euro, în creştere cu +24,9%.
În evoluţia exportului se remarcă unele performanţe calitative, manifestate prin creşterea exportului de produse provenite din industriile de medie-înaltă tehnologie (produse ale industriei constructoare de maşini, inclusiv electrotehnica), cu complexitate şi valoare adăugată mai mare şi, respectiv, prin reducerea semnificativă a ponderii exportului de produse cu grad mediu-scăzut de prelucrare (produse minerale şi produse ale industriei textile şi pielăriei). Aceste tendinţe evidenţiază, totodată, creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura pieţelor externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor româneşti la export.
Dinamica importurilor pe principalele destinaţii economice relevă că cele pentru aprovizionarea industriei. Cu toate că deţine o poziţie predominantă în totalul importului, componenta de produse intermediare are o pondere care manifestă o tendinţă de scădere. Importurile de bunuri de capital pentru investiţii în economie au tendinţa de creştere în totalul importului, iar la importurile de bunuri pentru consum individual se constată scăderea ponderii în valoarea totală a importului, comparativ cu anul anterior.
Creşterea mai accentuată a importului decât cea a exportului a generat creşterea deficitului balanţei comerciale. Structura deficitului relevă, însă, că acesta se localizează, cu precădere, la bunuri pentru aprovizionarea industriei şi la bunuri de capital care au susţinut procesele de restructurare a economiei, modernizare şi creştere a producţiei industriale din această perioadă, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă.
Aderarea României la UE a condus, începând din acest an, la o diferenţiere între schimburile comerciale externe în livrări şi expedieri intracomunitare şi respectiv comerţ extracomunitar. Se menţine tendinţa anterioară prin care evoluţia comerţului exterior din această perspectivă reflectă orientarea majoritară a schimburilor către UE (peste 70%) .
Evoluţii la export
Exportul (FOB) realizat în perioada mai sus menţionată a însumat 29380,3 milioane euro, înregistrând o creştere cu 3540,1 milioane euro (+13,7%) faţă sfârşitul anului 2006.
Grupele de produse cu cele mai înalte ritmuri de creştere la exportul cumulat la sfârşitul anului 2007 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut, sunt: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora +24,4% (+1277,8 milioane euro); vehicule, mijloace de transport mărfuri şi persoane, echipamente auxiliare de transport, creştere +37,7% (+958,7 milioane euro); metale comune şi articole din acestea, +23,8% (+924,1 milioane euro); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea +34,0% (+370,8 milioane euro); produse agroalimentare +30,8% (+262,7 milioane euro); produse ale industriei lemnului (inclusiv mobilă), +13,5% (+300,1 milioane euro); produse ale industriei chimiceşi ale industriilor conexe, +7,3% (+77,0 milioane euro).
În acelaşi interval de referinţă s-au consemnat scăderi notabile la exportul de produse minerale (petroliere) cu -15,2%, afectând valoarea exportului cu -410,7 milioane euro şi produsele industriei textile, – 6,0% (–249,6 milioane euro).
Performanţele de ordin calitativ în evoluţia exportului rezultă şi din:
- creşterea mai accelerată în 2007, comparativ cu 2006, a exportului de produse ale industriilor de medie-înaltă tehnologie, cu valoare adăugată mai mare (maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora, vehicule de transport şi părţi ale acestora, produse chimice, materiale plastice, cauciuc), care a devansat sensibil ritmul de creştere al exportului de produse ale industriilor de medie-joasă tehnologie, cu valoare adăugată m ai mică (mobilă şi produse din lemn, textile şi pielărie, produse agro-alimentare, produse minerale, metale, materiale de construcţii), respectiv 27,1%, faţă de 5,4%. Corespunzător, ponderea primei categorii a crescut de la 39,1% în 2006 la 43,7% în 2007, în timp ce a celei de-a doua a scăzut de la 60,5% la 56,0%.
- evoluţia pe principalele destinaţii economice (cumulat pe 12 luni), care indică tendinţa de creştere a ponderii (faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior) exportului de bunuri pentru aprovizionarea industriei cu materii prime şi produse intermediare 2,6% (+2769,0 milioane euro) şi a ponderii de bunuri de capital, cu +1,4% (+707,9 milioane euro) faţă de anul anterior. Pe de altă parte remarcăm o scădere a ponderii bunurilor de consum cu -3,5% (-21,8 milioane euro).
Tendinţa de consolidare a exportului de produse româneşti pe pieţele externe rezultă şi din orientarea acestuia cu preponderenţă spre pieţele ţărilor dezvoltate, care ocupă o pondere de 79,2% în valoarea totală a exportului la sfârşitul anului 2007. Exportul către ţările UE în luna ianuarie 2008 s-a cifrat la 1726,5 milioane euro (reprezentând 71,1% din valoarea totală a exportului), în creştere cu +13,3%. Principalele pieţe la export în anul 2007 (care reprezintă 72,8% din totalul exportului) au fost: Italia cu o pondere de 17,1% în totalul exportului; Germania 17,0%; Franţa 7,7%; Turcia 7,1%; Ungaria 5,6%; Marea Britanie 4,1%; Bulgaria 3,2%; Austria 2,6%; Spania 2,3%; Polonia 2,2%; Olanda 2,1% şi S.U.A 2,0%.
Evoluţia exportului pe grupe de ţări indică un ritm de creştere peste nivelul mediu către ţările din Europa de Est (state post sovietice membre CSI), cu +37,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006. Acest grup deţine o pondere de 5,7% în totalul exportului.
Remarcăm o creştere a exportului de produse româneşti pe următoarele pieţe de desfacere non UE:
Strategia de reactivare a piţelor tradiţionale pentru exportul românesc ( cu deosebire din ţările din Africa, Orientul Mijlociu şi America de Sud) s-a concretizat într-o redresare a exporturilor în aceste regiuni, pe linia relansării unei politici comerciale bazate pe competitivitate. Aceste ţări reprezintă pieţe importante pentru produsele româneşti datorită avantajelor competitive deţinute, regăsite în formarea cererii.
Pieţele din Asia şi Oceania cu excepţia Indiei şi Coreei de Sud, pot fi considerate regiuni cu grad de pătrudere limitat pentru produsele din România, tendinţa fiind similară în UE pe aceeaşi relaţie. Soldul negativ al balanţei comerciale pentru această regiune solicită o repoziţionare a politicii comerciale româneşti în ideea identificării produselor şi sectoarelor de producţie în care ţara noastră ar putea fi competitivă.
Pe spaţiul Uniunii Europene se observă cele mai importante creşteri la export faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006 pe următoarele destinaţii: Germania 22,7% (920,3 milioane euro); Italia 8,1% (376,0 milioane euro); Ungaria 28,3% (361,0 milioane euro); Franţa 17,1% (331,3 milioane euro); Bulgaria 29,2% (212,6 milioane euro); Polonia 35,6% (166,7 milioane euro), Slovacia 47,8% (86,3 milioane euro), Spania 12% (72,5 milioane euro).
Pe spaţiul AELS remarcăm creşterile la export faţă de anul 2006 pe: Elveţia 40,7% (64,1 milioane euro) şi Norvegia 13,8% (36,4 milioane euro).
Exportul intracomunitar a sporit, fapt determinat şi de noul statut de stat mebru UE al României.
Evoluţii la import
Importul României în anul 2007, în preţuri CIF, a însumat 50882,6 milioane euro, în creştere cu +24,9%, faţă de 2006.
În anul 2007 au scăzut importurile României pe următoarele relaţii: Kazahstan (-307,3 milioane euro) reducere cu – 23,7% ; Elveţia (-125,9 milioane euro) reducere cu – 26,1%; Canada (-64,1 milioane euro) reducere cu – 36,1%; Uzbekistan (-53,4 milioane euro) reducere cu – 45,1%; Egipt (-24,5 milioane euro) reducere cu – 21,8%; Brazilia (-19,2 milioane euro) reducere cu - 4,8%; Israel (-9,5 milioane euro) reducere cu -5,3%.
Produsele cu cele mai însemnate creşteri valorice la importul la sfârşitul anului 2007 faţă de 2006, au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora, +2809,8 milioane euro (+28,4%); vehicule, mijloace de transport mărfuri şi persoane, echipamente auxiliare de transport, +2317,8 milioane euro (+49,2%); metale comune şi articole din acestea, +1623,7 milioane euro (+40,3%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe +757,4 milioane euro (+24,4%); materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea, +548,5 milioane euro (+21,7%); produse ale industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă), +522,4 milioane euro (+27,1%).
Sursa principală de aprovizionare cu importuri se localizează în grupul ţărilor dezvoltate, care deţin o pondere de 78,6% din valoarea totală a importului pe perioada menţionată. Importul din ţările UE în anul 2007, s-a cifrat la 36151,4 milioane euro, reprezentând 71,0% din totalul importului, în creştere cu 29,1% faţă de 2006.
Principalele ţări partenere la import la sfârşitul anului 2007 (care reprezintă 80,3% din totalul importului), au fost: Germania, cu 17,2% din valoarea totală a importului; Italia 12,7%; Ungaria 7,0%; Federaţia Rusă 6,3%; Franţa 6,25%; Turcia 5,4%; Austria 4,8%; Olanda 3,6%; Polonia 3,4%; China 3,3%; Cehia 2,4%; Spania 2,0%; Belgia 2,0%; Kazahstan 2,0% şi Marea Britanie 2,0%.
În structura importului în cursul anului 2007 pe principalele destinaţii economice se observă următoarele evoluţii: importul pentru aprovizionarea industriei cu materii prime şi produse intermediare ocupă o pondere de 58,6% din valoarea totală a importului (în scădere cu -2,6% faţă de ponderea în 2006), importurile de bunuri de capital pentru investiţii în economie ocupă o pondere de 18,8% şi au tendinţa de creştere în valoarea totală a importului (respectiv cu +1,0% în pondere faţă de anul anterior), bunurile de consum reprezintă 16,2% din valoarea totală a importurilor şi au tendinţa de creştere cu +0,4% în pondere faţă de anul anterior. Subliniem ca ritmul de creştere al importurilor de bunuri de capital a înregistrat un nivel de +32,6% faţă de anul precedent.
Deficitul comercial
Deficitul comercial din anul 2007 a fost –21502,3 milioane euro, calculat ca diferenţă între exportul FOB şi importul CIF (care include şi serviciile de transport şi asigurare), fiind mai mare cu -6607,0 milioane euro faţă de nivelul înregistrat în 2006.
Produsele la care s-au consemnat cele mai însemnate deficite comerciale la sfârşitul anului 2007 au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora –6168,0 milioane euro; produse minerale (ţiţei, gaze si cărbune) –3851,3 milioane euro; vehicule de transport şi părţi ale acestora –3524,7 milioane euro; produse ale industriei chimice şi industriilor conexe –2742,6 milioane euro; materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea –1612,7 milioane euro; produse ale regnului animal şi vegetal –1210,3 milioane euro; produse alimentare diverse –999,9 milioane euro; metale comune şi articole din metale comune –852,9 milioane euro; materiale pentru construcţii –705,0 milioane euro; hârtie şi cartoane –686,7 milioane euro; piei brute şi tăbăcite –526,7 milioane euro şi instrumente de măsură şi control şi aparate optice –584,3 milioane euro.
Surplusul obţinut la comerţul exterior cu mărfuri al României îl regăsim la următoarele grupe: articole de încălţăminte (+842,5 milioane euro), materiale textile si produse din acestea (+306,1 milioane euro) şi lemn si articole din lemn (inclusiv mobilă) (+72,0 milioane euro).
În perioada 01.01 - 31.12.2007 deficitul balanţei comerciale (export FOB - import CIF) a schimburilor comerciale cu principale ţări partenere ale României din zona Europa a fost de –19027,3 milioane euro, cele mai semnificative valori fiind pe relaţiile: Germania –3774,8 milioane euro; Federaţia Rusă –2807,5 milioane euro; Ungaria –1902,1 milioane euro; Austria –1712,7 milioane euro.
Deficite notabile s-au înregistrat şi pe relaţiile: Asia-Oceania –2609,2 milioane euro (China –1512,9 milioane euro; Coreea de Sud –561,5 milioane euro şi Australia –104,0 milioane euro) şi America –502,3 milioane euro (Brazilia –335,2 milioane euro; SUA –95,1 milioane euro).
Observăm totodată un excedent al balanţei schimburilor internaţionale pe anumite relaţii:
1. zona Europa care:
· Uniunea Europeană: Bulgaria +335,0 milioane euro (cu o creştere de +18,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006); Marea Britanie +230,7 milioane euro; Malta +29,1 milioane euro; Estonia +2,6 milioane euro (+225,0%);
· AELS: Norvegia +204,5 milioane euro (+18,8%);
· CEFTA: Croaţia +54,5 milioane euro; Macedonia +41,5 milioane euro;
· CSI: Moldova +280,3 milioane euro; Georgia (Gruzia) +103,2 milioane euro;
2. zona Africa şi Orientul Apropiat din care:
· Africa: Algeria +75,3 milioane euro; Maroc +73,6 milioane euro; Liberia +70,2 milioane euro; Tunisia +24,5 milioane euro; Nigeria +13,8 milioane euro;
· Orientul Apropiat: Emiratele Arabe Unite +320,3 milioane euro; Arabia Saudită +102,0 milioane euro; Liban +87,5 milioane euro; Egipt +85,2 milioane euro; Rep. Arabă Siriană +70,1 milioane euro; Kuweit +45,1 milioane euro; Iordania +26,8 milioane euro;
3. zona Asia şi Oceania din care: India +72,6 milioane de euro (cu o creştere procentuală de 26,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006); Singapore +24,3 milioane euro; Pakistan +16,1 milioane euro.
4. zona America creşterea seminificativă se observă în Columbia +63,1 milioane euro (cu o creştere procentuală de +16,6% luni faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006).
Analiza evoluţiei balanţei comerciale pe principalele destinaţii economice arată că deficitul comercial la sfârşitul anului 2007), se localizează la: importul de materii prime şi produse intermediare pentru aprovizionarea industriei, care deţine o pondere de 58,0% (-12532,8 milioane euro) în totalul valoric al deficitului comercial şi la importurile de bunuri de capital pentru investiţii, cu o pondere de 31,0% (-6691,1 milioane euro) în totalul deficitului balanţei comerciale. Rezultă, astfel, că deficitul comercial se localizează la bunurile pentru aprovizionarea industriei şi la bunurile pentru investiţii care au susţinut creşterea industriei şi a economiei. Totodată, este de remarcat că importurile pentru investiţii sunt destinate retehnologizării şi modernizării economiei, potenţial generatoare de dezvoltare, export şi noi locuri de muncă. Bunurile de consum reprezintă doar 4,7% pondere în deficit (-1010,2 milioane euro).
Analiza teritorială, la nivelul României, a evoluţiei balanţei comerciale arată că judeţele cu o dinamică economică pozitivă au o participaţie majoră la valoarea deficitului comercial comparativ cu judeţele care contribuie în mai mică măsură la crearea Produsului Intern Brut al României.
Evoluţii în comerţul intra- şi extracomunitar al României
Expedierile intracomunitare ale României către celelalte 26 state membre au fost în anul 2007 de 21,1 miliarde euro, iar exporturile extracomunitare au fost de 8,3 miliarde euro, înregistrând creşteri cu 15,9% şi, respectiv, 8,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2006. Intrările intracomunitare au fost de 36,1 miliarde euro, iar importul extracomunitar de 14,7 miliarde euro. Creşterea înregistrată în aceeaşi perioadă la intrările din statele membre UE a fost de +29,1%, comparativ cu +15,5% creşterea înregistrată la importul din ţările non-UE în acelaşi interval. Rezultă un raport între export şi import de 0,58 în ceea ce priveşte schimburile intracomunitare, respectiv 0,56 în comerţul extracomunitar. Comerţul cu ţările non-UE a deţinut o pondere de 28,1% în comerţul exterior total al României în 2007, iar aici s-a concentrat 30,1% din totalul deficitului comercial, generat în principal de produsele minerale (petroliere). Exporturile româneşti în 2007 de maşini, utilaje, mijloace de transport sunt de peste 3,0 ori mai mari în UE decât extra UE. Acest raport a scăzut de la 3,4 în 2006, rezultat al diversificării pieţelor de desfacere.
De remarcat că la expedierile intracomunitare de minerale şi combustibili (benzină, motorină) s-a făcut simţită la sfârşitul anului 2007 o scădere de -6,5% (-57,5 milioane euro), faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2006.
Diferenţe notabile între exportul românesc intra şi extra UE se înregistrează şi la alte categorii de produse: la produse textile, îmbrăcăminte, încălţăminte, raportul este de 19,8 - totuşi în scădere de la 21,9 în 2006; la sticlă, produse din sticlă, materiale de construcţii, produse ceramice 5,1 - în creştere de la 4,5 - la produse ale industriei chimice, materiale plastice, articole din material plastic 1,6 - în creştere de la 1,2. Aceste evoluţii demonstrează creşterea gradului de diversificare a pieţelor la importante categorii de exporturi, pe de o parte, precum şi tendinţe de echilibrare la nivelul structurilor în ansamblu pe cele două mari destinaţii, pe de altă parte.
În privinţa importurilor, se remarcă tendinţa de uşoară creştere a ponderii maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport, a componenţei tehnologice a bunurilor de investiţii, provenind din ţările UE: la aceste grupe de produse, raportul UE/non UE a evoluat de la 4,4 în 2006 la 4,46 în 2007.
La grupa minerale, combustibili, importul din ţările UE care a reprezentat 9,3% din importurile non-UE în 2006, a crescut la 13,1% la sfârşitul anului 2007.
La cele de mai sus mai sunt de consemnat şi alte aspecte relevante în evoluţia comerţului exterior:
Aceste evoluţii permit concluzia că exportul românesc a înregistrat îmbunătăţiri structurale, de substanţă, generate atât de orientările strategice de ansamblu, de folosirea avantajelor conjuncturale cât, mai ales, de evoluţiile favorabile din economie ca rezultat al investiţiilor în înalta tehnologie, a adaptării continue a producţiei de export la cerinţele pieţelor externe.
Importurile, deşi au manifestat tendinţa de creştere mai accelerată faţă de exporturi, au cunoscut importante evoluţii pozitive în structură generate, în principal, de necesităţile unei economii în restructurare şi modernizare - scăderea ponderii materiilor prime şi semifabricatelor, a bunurilor de consum, şi creşterea ponderii bunurilor de investiţii şi a produselor de înaltă tehnicitate, pe de alta parte.
Schimbările pozitive în structura balanţei produselor cu înalt grad de prelucrare şi conţinut tehnologic ridicat generate de importurile de bunuri de capital din anii anteriori au făcut ca, începând cu acest an, ritmul de creştere al exporturilor româneşti din această categorie să fie superior celui realizat la import.
Prognozele noastre, confirmate de analiştii economici, indică accentuarea acestei tendinţe în perioada următoare, care va contribui la diminuarea treptată a deficitului balanţei comerciale, până la sfârşitul anului 2008.
Tendinţa actuală de diminuare a exportului de produse rezultate din prelucrare activă (Lohn) s-a reflectat în schimbarea poziţiei între principalii parteneri la import. Astfel, Italia, după o îndelungată perioadă de timp în care a fost primul partener al României la import, a cedat locul întâi în favoarea Germanie, încă din luna octombrie a anului 2006.
Variaţia cursului de schimb al leului a afectat competitivitatea externă, cu deosebire în prima parte a anului 2007, prin diminuarea unor avantaje comparative ale produselor româneşti pe pieţele externe şi stimularea cererii pentru importuri care au devenit mai ieftine. Trebuie, însă, menţionat că efectul aprecierii leului asupra exportului a fost limitat, deoarece acesta a fost compensat de rata robustă de creştere a exporturilor de produse ale industriilor de medie-înaltă tehnologie, cu complexitate şi valoare adăugată mai mare.
Creşterea mai accentuată a importurilor de bunuri în anul 2007, comparativ cu exporturile, faţă de 2006 a fost influenţată de:
· pentru exporturi: menţinerea trendului descendent al operaţiunilor de prelucrare activă în special pentru produsele textile; menţinerea trendului descendent al exporturilor de produse petroliere 15,2% (- 410,7 milioane euro) faţă de nivelul înregistrat în 2006.
· pentru importuri: încheierea în anul 2007 a regimurilor vamale începute înainte de data aderării, prin Autoritatea Naţională a Vămilor, în principal pentru bunurile introduse temporar în antrepozite vamale şi zone libere; influenţe datorate introducerii sistemului de comerţ general pentru schimburile intracomunitare (Intrastat), unde bunurile se înregistrează în totalitate la trecerea frontierei naţionale şi nu la punerea în liberă circulaţie, cum se proceda anterior şi cum se realizează în prezent comerţul Extrastat (sistem special de comerţ).
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistica - INS