INDRUMAR DE AFACERI

 

ELVETIA

 

2008

 

 

 

  I. Informatii despre Elvetia

 II. Mediul de afaceri si climatul investitional

III. Relatiile economice externe

IV. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania

 V. Constituirea unei firme in Elvetia

VI. Informatii utile pentru oamenii de afaceri

 

 

I. Informatii despre Elvetia

1. Informatii generale 

Suprafata:

41.285 Km.p

Populatia (2006):

7.557,6 milioane locuitori, din care 21,4% straini

Datorita configuratiei geografice aproape 60% din populatia Elvetiei este concentrata in zona platoului central care ocupa doar aproximativ 16% din suprafata totala a tarii si este flancat la sud de Alpi si la nord-vest de lantul muntos Jura.

Densitatea populatiei:

186 loc./Km.p.

Frontiere cu:

Austria 165 Km., Liechtenstein 41 Km., Germania 346 Km., Franta 572 Km., Italia 734 Km.

Capitala:

Berna (oras: 122,2 mii loc./ zona metropolitana: 343,8 mii loc.)

Alte orase importante (2005: mii loc. oras / zona metropolitana):

Zürich (347,5 / 1101,7), Basel (163,9 / 486,1), Geneva (178,7 / 493,4), Lausanne (117,4 / 310,0), Lucerna  

Limbi vorbite:

Patru limbi oficiale: germana (63,7% din populatie), franceza (20,3%), italiana (6,5%), retoromana / romansa (0,5%) ; alte limbi (9%), din care: sarbo-croata 1,5%, portugheza 1,2%, albaneza 1,3%, spaniola 1%, engleza 1%, turca 0,6% s.a. 

Apartenenta religioasa:

romano-catolici 41,8%, protestanti 35,3%, islamici 4,3%, crestini ortodocsi 1,8%, alte confesiuni 1,4%, fara apartenenta religioasa 11,1%, nedeclarate 4,3%

Ziua nationala:

1 august

Moneda nationala:

Francul elvetian (CHF); 1CHF=100 centime/rapeni; curs mediu 2007: 1 EUR = 1,6427 CHF, 1 USD = 1,1999 CHF

PIB:

In 2007 (in preturi curente): 508,275 miliarde CHF (cca. 309,5 miliarde EUR / cca. 423,5 miliarde USD)

In 2006 (in preturi curente): 486,178 miliarde CHF  

PIB/ locuitor, in 2006: cca. 64.426 CHF = cca. 39.500 EUR

PIB/locuitor, in comparatie europeana: UE=100, Luxemburg 254, Norvegia 173, Irlanda 138, Elvetia 129, Olanda 126, Austria 124, Danemarca 122, Suedia 119, Belgia 117, M. Britanie 115, Germania si Finlanda 111, Franta 108, Italia 101, Spania 99, Grecia 93, Slovenia 84, R. Ceha 74, Portugalia 73, Ungaria 62, Polonia 49, Romania si Bulgaria 34, Turcia 28

Rezervele de aur si devize (aprilie 2008):

80.461 milioane CHF (80.581 milioane USD), din care aur:

32.854 milioane CHF (32.903 milioane USD)

Speranta medie de viata:

Femei : 84 ani; Barbati : 79,1 ani)

Varsta de pensionare:

Femei: 64 ani; Barbati: 65 ani

 

2. Structura de stat si sistemul politic

Regimul politic al Elvetiei moderne dateaza din anul 1848. Oana la aceasta data, Elvetia nu era un stat veritabil, ci mai degraba o simpla alianta confederala de cantoane independente. Fiecare canton era in principiu liber sa paraseasca Confederatia.

La 29 mai 1848, Elvetia a adoptat prima Constitutie moderna si s-a constituit ca stat federal, cu o administratie centrala puternica, contrabalansand si limitand intr-o oarecare masura autonomia cantoanelor. Anumite sarcini, precum politica externa sau politica financiara au intrat in resortul puterii centrale. Cantoanele au devenit legate prin Constitutie si nu mai au posibilitatea secesiunii.

Din motive istorice, Elvetia actuala poarta inca numele de „Confederatia Helvetica”, de unde si sigla abreviativa internationala CH. Este totusi un abuz lingvistic, deoarece din 1848 Elvetia nu mai este o confederatie, ci o federatie. In ceea ce priveste adjectivul „helvetica”, acesta isi trage originea de la  triburile celtice denumite „helvetici”, care populau teritoriul actual al Elvetiei in momentul cuceririi sale de catre romani.

Elvetia de astazi este o republica federala de tip parlamentar, formata din 23 de cantoane, dintre care trei (Basel, Appenzell si Unterwalden) se impart la randul lor, din ratiuni istorice, in cate doua semicantoane.  

  

Denumire canton

Supr.

km.p.

Pop.

mii loc.

Denumire canton

Supr. km.p.

Pop.

 mii loc.

Appenzell Ausserrhoden (sc)

243,0

52,3

Nidwalden/Nidwald (sc)

276,1

39,4

Appenzell Innerrhoden (sc)

172,5

15,1

Obwalden/Obwald (sc)

490,5

33,4

Aargau/Argovie

1404,0

572,7

Schaffhausen/Schaffhouse

298,5

74,3

Basel Stadt/B.Ville (sc)

37,1

190,3

Schwyz/Schwytz

908,3

138,2

Basel Land/B.Campagne (sc)

517,5

265,8

Solothurn/Soleure

790,7

247,6

Bern/Berne

5959,0

966,7

Sankt Gallen/Saint Gall

2025,6

463,0

Fribourg/Freiburg

1670,8

259,8

Thurgau/Thurgovie

990,9

235,9

Genève/Genf

282,2

439,8

Ticino/Tessin

2812,5

324,8

Glaris/Glarus

685,2

38,0

Uri

1076,6

34,6

Graubünden/Grisons

7105,2

191,4

Valais/Wallis

5224,5

293,3

Jura

838,6

68,0

Vaud/Waadt

3212,1

671,4

Luzern/Lucerne

1493,5

358,3

Zug/Zoug

238,8

107,4

Neuchâtel/Neuenburg

803,1

169,4

Zürich

1728,8

1306,6

  

Fiecare canton are constitutie, parlament, tribunal si legi proprii care sunt insa armonizate cu cele ale Confederatiei. Cantoanele se bucura de o larga autonomie administrativa, au politie proprie si exercita control independent asupra sistemului de educatie – invatamant, sau a politicii de protectie sociala. De asemenea, fiecare canton isi poate stabili propriul regim fiscal. 

In Elvetia structura de stat se desfasoare pe trei niveluri:

Al Confederatiei – cu competente in materie de politica externa, politica de securitate si aparare, energie atomica, transport la nivel national (cai ferate si autostrazi), politica vamala, politica monetara, cercetare–dezvoltare, protectia mediului, agricultura si legislatie, atunci când aceasta are aplicabilitate pe întreg teritoriul national.

Al cantoanelor – care au constitutie, parlament, guvern si tribunale proprii. Competentele la nivel cantonal se refera la sistemul de educatie (invatamant primar, secundar si tertiar), servicii de sanatate, politie locala, distributia energiei, transport local (drumuri nationale), promovarea turismului, dezvoltare economica locala, protectia patrimoniului cultural. Fiecare canton isi stabileste, de asemenea, propriul sistem de taxe si impozite

Al comunelor – unitati teritoriale in cadrul cantoanelor (circa 3.000). Comunele, ca si cantoanele, au propriile lor administratii alese. Ele beneficiaza de putere de decizie pentru anumite probleme locale – securitate, educatie, sanatate, stare civila, transporturi, furnizare de apa si electricitate, infrastructura rutiera locala, amenajarea teritoriului. In rest, ele se supun hotararilor cantonului sau Confederatiei. Comunele percep toate taxele – federale, cantonale si locale

Sistemul politic elvetian are un pronuntat caracter democratic si combina in mod armonios principiile suveranitatii cantoanelor si al reprezentativitatii proportionale cu cel al separarii puterii. Referendumul, ca parte integranta a sistemului elvetian de guvernare, este un instrument activ in procesul legislativ, utilizat in cazul amendarii Constitutiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri in care este necesara atat majoritatea populara (electorala) cat si cea cantonala.

Constitutia Federala adoptata in 1848, revizuita si amendata in 1874 si 1999, stabileste si defineste cele trei organe ale puterii in stat:

·         Adunarea Federala (Parlamentul)

·         Consiliul Federal (Guvernul)

·         Tribunalul Federal

Adunarea Federala (http://www.parlament.ch) este o structura bi-camerala compusa din Consiliul National si Consiliul Statelor, cele doua camere aflandu-se pe pozitii egale din punct de vedere al importantei.

·         Consiliul National (Camera Deputatilor) are 200 de membri, distribuiti intre cantoane conform principiului reprezentativitatii proportionale, fiecare canton avand cel putin un reprezentant. Alocarea locurilor intre cantoane se re-examineaza la fiecare 10 ani. Deputatii sunt alesi pe o perioada de 4 ani. Presedintele actual al Consiliului National este André Bugnon (Uniunea Democratica de Centru)

·         Consiliul Statelor (Camera Superioara) are 46 de membri, cate doi reprezentanti din fiecare canton si cate unul in cazul semi-cantoanelor. Presedintele Consilului Statelor este Christoffel Brändli (Uniunea Democratica de Centru)

Principalele partide reprezentate in Adunarea Federala sunt:

 

Pondere %

Numar de membri in Consiliul National

Numar de membri in Consiliul Statelor

Uniunea Democratica de Centru UDC

28,45

63

  7

Partidul Social Democrat PSD

21,14

43

  9

Partidul Democrat Crestin PDC

21,14

36

16

Partidul Radical Democrat PRD

19,11

35

12

Partidul Ecologist (Verzii)

  9,76

22 

  2

Alte formatiuni si independenti

  0,40

  1

-

 

Doua dintre atributiile de baza ale Adunarii Federale sunt alegerea Consiliului Federal si numirea judecatorilor federali.

Consiliul Federal (http://www.admin.ch), echivalentul institutiei guvernamentale, este autoritatea suprema in stat si are ca responsabilitate principala conducerea executiva. Este alcatuit din 7 membri – Consilieri – alesi din 4 in 4 ani de catre Adunarea Federala.

Functia executiva a Consiliului Federal este exercitata prin intermediul a sapte Departamente Federale coordonate fiecare de catre un Consilier Federal (echivalent cu rang de ministru) :

Componenta Consiliului Federal

 

Departamentul Federal pentru Afaceri Externe

Micheline Calmy Rey (PSD)

Departamentul Federal pentru Afaceri Interne

Pascal Couchepin (PRD)

Departamentul Federal de Justitie si Politie

Eveline Widmer-Schlumpf (UDC)

Departamentul Federal pentru Aparare, Protectie Civila si Sport

Samuel Schmid (UDC)

Departamentul Federal pentru Finante

Hans-Rudolf Merz (PRD)

Departamentul Federal pentru Economie

Doris Leuthard (PDC);

Departamentul Federal pentru Mediu,Transporturi, Energie si Comunicatii

Moritz Leuenberger (PSD)

 

Seful cancelariei Confederatiei: Annemarie Huber-Hotz (PRD)

Presedintele Confederatiei reprezinta statul elvetian in relatiile internationale. Este desemnat pe o perioada de 1 an de catre Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal si conduce in mod curent sedintele acestuia. Desemnarea presedintelui se face in prima miercuri a lunii decembrie a fiecarui an.

In 2008 Presedintele Elvetiei  este Pascal Couchepin, seful Departamentului Federal de Interne.

 

3. Repere economice elvetiene

Succesul economiei elvetiene se bazeaza pe o productie cu valoare adaugata superioara si pe o forta de munca cu calificare inalta. Printre sectoarele de varf se numara microtehnica, tehnologia inalta, biotehnologia, bancile si asigurarile, precum si industria farmaceutica. Majoritatea fortei de munca lucreaza in sectorul tertiar si in intreprinderile mici si mijlocii.

Elvetia nu poseda resurse minerale si are o suprafata mica. Prosperitatea sa  recunoscuta este dependenta de comertul sau exterior.  Dimensiunea redusa a pietei sale interne, cu o populatie de doar cca. 7,5 milioane locuitori, a incitat producatorii elvetieni sa se orienteze spre exterior. Ei au nevoie de piete internationale pentru a-si putea rentabiliza investitiile efectuate in productie, cercetare si dezvoltare. Considerata ca avand una dintre cele mai „mondializate” economii (un franc din doi este obtinut din export), Elvetia face parte din grupul celor mai dezvoltate tari din lume. Elvetia importa materii prime si exporta produse manufacturate de inalta calitate.  In anul 2006, o tona de marfa exportata  valora 2,25 tone de marfa importata. Numeroase intreprinderi elvetiene practica o asa-numita „strategie de nisa”., adica se concentreaza pe o gama restransa de produse, de inalta specializare. Aceasta strategie s-a dovedit a fi de succes, astfel incat societati modeste au ajuns sa domine piata mondiala in domeniul lor de activitate. Industria chimica constituie un exemplu elocvent in aceasta privinta, produsele de nisa reprezentand cca. 90% din productia comercializata. Unul din avantajele acestei strategii este faptul ca stimuleaza diversificarea productiei. Astfel, industria chimica ofera peste 30.000 de produse diferite. Produsele elvetiene se vand la preturi ridicate pe pietele externe, deoarece consumatorii sunt gata sa plateasca pentru calitate. Dar o astfel de strategie imipedica intreprinderile elvetiene sa se culce pe lauri. Pentru ele este vital sa investeasca permanent in cercetare si dezvoltare. Procentajul celor care lucreaza in acest domeniu in Elvetia este superior celui din alte tari industrializate. Efortul intreprinderilor elvetiene pentru cercetare si dezvoltare este considerabil. Cca. 2,9% din PIB este destinat cercetarii, ceea ce reprezinta mult in comparatie internationala. Numai Israel, Suedia, Finlanda si Japonia prezinta cifre superioare. Cea mai mare parte a finantarii – cca. 70% - provine din sectorul privat, 23% din fonduri publice federale sau cantonale, iar restul de la institutii diverse, precum cele de invatamant superior.

Mutatii structurale: Urmand o evolutie comuna cu a majoritatii celorlalte tari industrializate, structura economiei elvetiene s-a modificat considerabil spre sfarsitul secolului trecut. De exemplu, numarul agricultorilor s-a diminuat cu 25% intre anii 1985 si 1995. Sectoarele cheie traditionale, precum constructiile de masini, au cunscut un declin, in timp ce majoritatea ramurilor sectorului tertiar s-au dezvoltat puternic.

Sectorul serviciilor regrupeaza, in prezent, cca 72% din populatia activa, sectorul secundar, al industriei si meseriilor cca. 24%, in timp ce doar cca. 4% ii revin domeniilor agriculturii si silviculturii. Printre sectoarele de varf care vor cunoaste un avant economic in urmatorii ani, se apreciaza ca vor fi indeosebi biotehnologia, biologia moleculara si tehnologia medicala. Cu institutele sale federale de tehnologie si centrele de cercetare in domeniul industriei farmaceutice, Elvetia beneficiaza de conditii excelente pentru dezvoltarea acestor domenii.    

Intreprinderi: Intreprinderile mici si mijlocii sunt foarte numeroase in Elvetia. 99,7% din intreprinderile inregistrate numara mai putin de 250 de salariati (87,6% au pana la 9 angajati), ocupand in total doua treimi din locurile de munca. Intreprinderi mari, cu peste 250 de angajati: 0,3%. Cea mai mare intreprindere elvetiana, Nestlé, gigant mondial in domeniul alimentatiei, isi are sediul la Vevey. Numara peste 250.000 de salariati, din care 97% in strainatate.

Conform clasamentului „Global 500” facut de „Financial Times” pentru anul 2007, 12 intreprinderi elvetiene figurau in topul celor mai mari 500 de companii mondiale, in termeni de capitalizare bursiera.

Numeroase intreprinderi sunt si astazi inca in mainile familiilor care le-au fondat. Totusi globalizarea a avut un impact asupra conducerilorintreprinderilor. In prezent, peste 40% din membrii consiliilor de conducere si 26% din manageri sunt straini, indeosebi germani, englezi sau francezi. Aceasta internationalizare se remarca, in special, in cazul intreprinderilor mari. 

Sectoare economice

Context international: intreprinderile elvetiene sunt foarte competitive pe plan international. In anumite sectoare, peste 90% din bunuri si servicii sunt exportate. Cele mai cunoscute sunt produsele industriei orlogeriei (ceasuri), ciocolata si branzeturile. Totusi, industria mecanica, electrotehnica si chimia au un aport de peste 50% din exportul elvetian. Elvetia este unul dintre principalii exportatori ai unor produse precum: masini textile, masini pentru industria hartiei, masini si materiale tipografice, masini-unelte de inalta precizie, ascensoare si escalatoare, constructii de cale ferata cu cremaliera s.a. Este de precizat ca multe din componentele acestor produse sunt fabricate in strainatate.

Elvetia exceleaza, de asemenea, in domeniul exporturilor invizibile, indeosebi in consiliere de gestiune, asigurari si turism.

Industrie

Constructii de masini: ramura este desemnata sub prescurtarea „Industrii MEM” (Masini, echipamente Electrice, prelucrare Metale). Regrupeaza sectoarele: constructii de masini, industria prelucrarii metalelor, aparate si instrumente de precizie, electrotehnica, electronica si constructii de vehicule. Realizeaza cca. 50% din totalul productiei industriale elvetiene. Cca. 78% din productie este exportata, industriile MEM fiind astfel dependente de vitalitatea pietelor internationale. Constituie principalul angajator industrial din Elvetia, generand peste 300.000 de locuri de munca. Din cauza costurilor foarte inalte de productie din Elvetia, multe intreprinderi din aceste sectoare manifesta tendinta de delocalizare a productiei lor in strainatate. Se apreciaza ca aceasta tendinta poate sa creeze dezechilibre ale locatiei industriale elvetiene, fapt pentru care MEM solicita politicienilor conditii-cadru mai bune pentru desfasurarea activitatii. Informatii suplimentare despre sector: www.swissmem.ch

Industria chimica si farmaceutica: Industria chimica, specializata in coloranti, esente de parfum, arome alimentare isi are principala locatie la Basel. Ca si industria constructiilor de masini, industria chimica s-a nascut, in Elvetia, gratie industriei textile, care era o mare consumatoare de coloranti artificiali. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, industria chimica elvetiana se consacra aproape exclusiv productiei de coloranti. In prezent, industria farmaceutica ocupa primul loc in cadrul industriei chimice. Elvetia figureaza printre cei mai mari producatori mondiali de farmaceutice. Principalele intreprinderi farmaceutice elvetiene sunt Hoffmann-La Roche si Novartis, aceasta din urma nascuta prin fuzionarea Ciba-Geigy cu Sandoz, in anul 1996.  

Industria orlogeriei: Elvetia este unul dintre principalii producatori mondiali de articole de orlogerie. In termeni valorici, Elvetia furnizeaza 50% din productia mondiala. Pretul mediu al unui ceas elvetian exportat este de 378 franci elvetieni. Elvetia este cunoscuta si pentru ceasul in carcasa de plastic cel mai vandut din lume: Swatch.

Agricultura

Agricultura ocupa un loc atat de important in constiinta elvetiana, incat existenta sa este garantata chiar de Constitutia federala. Agricultura nu are doar rolul de a produce hrana, ci indeplineste si functia de intretinere a peisajului si de a asigura si mentine popularea zonelor montane. O proportie de doar cca. 4 % din populatia activa este ocupata in agricultura si tendinta este de scadere, iar contributie acestui sector la PIB este de doar 4,1%, Suprafata agricola totala se ridica la 1,1 milioane ha. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 16,7 ha (fata de 11,5 ha in 1990). Tendinta actuala este de concentrare a activitatilor agricole. In fiecare an, sute de exploatatii dispar, iar cele care supravietuiesc devin tot mai mari. Astfel, fata de anul 1990, numarul exploatatiilor agricole de peste 20 ha a crescut cu 39%, in timp ce numarul lor total a scazut cu 31%.. Doua treimi din suprafata agricola utila sunt ocupate de pasuni. Terenul accidentat al regiunilor montane se preteaza greu pentru culturi, astfel incat culturile cerealiere, legumicole si pomicole se concentraza in zonele restranse de asa-zisa campie. Elvetia are reputatia de a fi tara vacilor. Septelul bovin se ridica la 1.554.700 capete si este depasit de cel porcin, care este de 1.609.500 capete.     Agricultura asigura mai mult de 50% din necesarul intern de produse vegetale si aproape integral pe cel de produse animaliere. Principalul sector al agriculturii este zootehnia, furnizor de produse de baza pentru consumul intern si export.

Sectorul tertiar

Restrictiile de natura geografica si climatica, lipsa de resurse naturale au determinat orientarea economiei elvetiene, din ce in ce mai pronuntat, catre sectorul tertiar (comert, transport, activitati bancare, turism) care absoarbe peste doua treimi din totalul fortei de munca si are o contributie de peste 70% la PIB.

Banci: Bancile si institutiile financiare constituie unul din pilonii economiei elvetiene. Francul elvetian este una din monedele cele mai stabile. Piata elvetiana a devizelor si a capitalurilor este una dintre cele mai importante din lume si marile institute bancare – UBS si Crédit Suisse – figureaza printre liderii mondiali ai bancilor. In domeniul administrarii averilor, bancile elvetiene au o mare reputatie internationala. Ele administreaza o treime din toate averile private investite in afara tarilor lor de origine.

Exista si multe banci private, dintre care unele functioneaza de secole in Elvetia. Bancile private isi asuma o responsabilitate nelimitata pentru activitatile pe care le desfasoara, astfel ca, in caz de faliment, proprietarii isi pierd toata averea personala.

In sfarsit, peisajul bancar este completat de o retea de cooperative bancare, precum Raiffeisen, care numara cca. 480 de agentii locale, implantate indeosebi in orasele mici si in zonele rurale. Fiecare agentie este autonoma din punct de vedere juridic si este organizata in mod cooperatist: membrii ei participa la deciziile bancii si sunt coresponsabili pentru afacerile pe care aceasta le deruleaza.

Personalul angajat in sistemul bancar elvetian se ridica la cca. 119.000 de persoane, din care cca. 19.000 in filalele din strainatate.

Asigurari: Elvetienii aloca asigurarilor o parte importanta a bugetului lor, cca. 21%, ceea ce reprezinta o cota superioara celei inregistrate in multe alte tari. Cu toate acestea, companiile elvetiene de asigurari realizeaza mai mult de jumatate din venituri in strainatate. Elvetia este principalul exportator european de asigurari. Reasigurarile reprezinta o parte importanta a acestei activitati, 90% din contractele de reasigurare fiind incheiate in exterior.

Turism: Turistii straini cheltuiesc anual in Elvetia cca. 13-14 miliarde franci elvetieni, fata de 9,7-10 miliarde franci cheltuiti de turistii elvetieni. Conform datelor publicate de Organizatia mondiala a turismului OMT, Elvetia se situeaza pe locul 15 din punct de vedere al incasarilor in acest sector. Turismulare un aport de 3% la PIB.   

Transporturi: Elvetia este traversata de principalele axe europene de transport nord-sud. Tranzitul prin Alpi este facilitat de existenta tunelurilor Gothard – feroviar (15 km) si rutier (17 km). Ca tara de tranzit, Elvetia este supusa unui trafic de marfuri si de persoane (indeosebi in perioadele de vacante) din ce in ce mai intens.

Societati de comert: Elvetia este sediul multor societati de comert, necotate la bursa, majoritatea cu sediul la Geneva, a caror activitate consta in cumpararea de materii prime (in principal cereale, zahar, bumbac, petrol, gaz s.a.), care nu intra pe teritoriul elvetian, ci sunr revandute pe terte piete. Totusi, evolutiile recente, precum revolutia tehnica in comunicatii si inlaturarea unui mare numar de obstacole tarifare in cadrul mondializarii, exercita o presiune crescanda asupra acestor intreprinderi si le pun in discutie viitorul.

Resurse umane: De cativa ani buni, Elvetia a devenit un actor important in gestiunea resurselor umane. Liderul mondial in domeniul recrrutarii si plasarii de forta de munca temporare, firma Adecco, isi are sediul in Elvetia. Multe companii internationale si-au instalat la Geneva serviciile de gestiune a personalului, recurgand la numerosii specialisti implantati aici. Aceasta evolutie este determinata de faptul ca Elvetia ofera un mediu social stabil si o fiscalitate relativ scazuta, cu o legislatie in materie supla si mai putin birocratica.

Logistica si transport maritim: O cota de cca. 4% din PIB este generata de sectorul logisticii si transporturilor maritime, care are 130.000 de angajati. In epoca globalizarii, transportul a devenit cheia de bolta a unei economii eficiente. In Elvetia isi au sediul doua societati de transporturi si logistica de anvergura mondiala: Panalpina si Kühne & Nagel, a caror activitate este concentrata la Basel. Desi nu are acces direct la mare, Elvetia poseda o marina comerciala formata din cateva zeci de nave care transporta orice fel de marfuri si opereaza in toata lumea, sub contract. Acestea sunt exploatate de cinci societati de armatori.

Produsul intern brut a atins, in anul 2007, suma de 508,275 miliarde CHF, respectiv peste 65.000 CHF (peste 40.000 EUR) pe locuitor.

Rata somajului inregistreaza valori dintre cele mai scazute in Europa, intre 2,5 si 3% in anul 2007, iar inflatia s-a mentinut la nivel, de asemenea scazut, de 0,7%. In trimestrul I-2008, rata inflatiei a atins niveluri mai ridicate: 2,4% in ianuarie si februarie, 2,6% in martie.

Populatia activa (trim.IV/2007): 4,45milioane persoane.

Salariul mediu brut (in 2006): in sectorul privat – 5623 CHF  (Barbati: 6023 CHF; Femei: 4875 CHF); in sectorul public federal – 6697 CHF (Barbati: 6989 CHF; Femei: 6090 CHF); in sectorul public cantonal – 7427 CHF (Barbati: 8124 CHF; Femei: 6595 CHF)

 

Situatie actuala si perspective

 

In anul 2007, economia elvetiana a avut o rata de crestere de 3,1%, superioara celor inregistrate 

in alte tari dezvoltate (media UE 2,2%, SUA 2,2%, Germania 2,5%, Franta 1,9%, Japonia 2,1%, M. Britanie 3,1%). Evolutia conjuncturala a continuat sa fie favorabila si in primele luni ale anului 2008, dar se apreciaza ca economia elvetiana nu va putea sa evite repercursiunile negative ale crizei de pe pietele financiare si ale incetinirii ritmurilor conjuncturii internationale. Grupul de experti al Confederatiei estimeaza ca rata de crestere a PIB in anul 2008 va fi de 1,8% (va fi afectat indeosebi sectorul exporturi, in timp ce nivelul cererii interne va fi stabil, cel putin in urmatoarele luni). In 2009, slabirea dinamicii conjuncturale va continua, estimandu-se o rata de crestere de 1,5%. Eventualitatea agravarii crizei financiare constituie un risc important.

 

Variatia indicatorilor economici de baza ai Elvetiei, in perioada 2003-2006 si previziuni 2007-2008  (Obs. : datele pentru 2006, nu sunt definitive, ci doar preliminare)                                                                                                                                

 

 

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Produsul intern brut

-0,2

2,5

2,4

3,2

3,1

1,9

1,5

Consumul privat

0,8

1,4

1,3

1,8

1,8

1,9

1,6

Investitii

-in constructii

-in echipamente

 

1,8

-3,8

 

4,1

2,7

 

2,5

2,2

 

0,5

8,0

 

   -0,5

5,0

 

   -2,0

5,0

 

   -1,5

3,0

Exporturi

-0,1

7,8

5,5

9,1

6,5

3,0

3,3

Importuri

2,1

6,4

4,8

5,6

6,7

3,9

3,4

Inflatie

0,6

0,8

1,2

1,1

0,7

1,7

1,0

Rata somajului

3,8

3,9

3,8

3,3

2,8

2,5

2,6

  

Politica economica, institutii

In actuala conjunctura internationala, politica economica a Elvetiei este articulata sub deviza  „Gandeste global, lucreaza in parteneriat si actioneaza in plan national“.

Cu o economie semnificativ dependenta de procesele externe, in contextul tot mai accentuat al globalizarii, Elvetia are o abordare moderna a problemeler speciale ce tin de relatiile internationale. Politica economica externa este astfel orientata pe trei axe:

-              acordurile cu Uniunea Europeana

-              acordurile de liber schimb incheiate in cadrul AELS

-              liberalizarea progresiva a comertului international, prin perfectionarea continua, in cadrul OMC, a regulilor sistemului mondial de comert.

Desi Uniunea Europeana este principalul sau partener comercial, prin votul popular negativ  dat Acordului privind Spatiul Economic European in decembrie 1992, Elvetia este singura tara din vestul Europei, cu o economie majora, care nu face parte din UE. Preocuparea de a atenua consecintele economice negative datorate neparticiparii la piata unica europeana s-a concretizat prin semnarea, in 1999, a unui prim pachet de sapte acorduri bilaterale cu UE (numite „Acorduri bilaterale I”) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice in comertul international, piata de achizitii publice, cercetare-dezvoltare. O a doua serie de opt acorduri bilaterale  („Acorduri bilaterale II”) au fost incheiate in 2004 si  se refera la colaborarea Elvetiei cu UE in noi domenii de interes comun: produse agricole transformate, mediu, statistica, fiscalitate (impozitarea dobanzilor), lupta antifrauda, pensii, educatie-formare profesionala-tineret, cooperare in domeniile justitiei, politiei, azilului si migratiei (Schengen-Dublin). In Anexa 1: Lista acordurilor Elvetia-UE. Detalii depre  acorduri: www.europa.admin.ch

AELS nu joaca un rol determinant in contextul mondial insa importanta in plan regional nu este de neglijat pentru Elvetia care, prin ponderea economica pe care o are in cadrul asociatiei poate determina in mod semnificativ politica acesteia.

Membru fondator al AELS, Elvetia joaca un rol activ in largirea retelei de acorduri de liber schimb (in prezent in numar de 18) semnate de tarile membre AELS cu tari din afara UE. Exista o preocupare constanta a Elvetiei de a extinde reteaua acordurilor dincolo de zona euro-mediteraneana,  dovada in acest sens fiind acordurile semnate, in cadrul AELS, cu Mexic si Singapore.

Dimensiunea modesta a pietei interne face ca Elvetia sa manifeste un interes special  fata de cadrul general de reguli de comert international si de proceduri de solutionare a diferendelor. OMC, ca forum de negocieri permanente intre tarile membre in vederea liberalizarii comertului mondial, este pentru Elvetia platforma perfecta de promovare si aparare a intereselor sale comerciale.  

Din punct de vedere institutional, politica elvetiana in domeniul economic si comercial, atat pe plan intern cat si extern, este elaborata si pusa in practica de catre Departamentul Federal al Economiei, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Economie – SECO.

SECO (www.seco.admin.ch) a fost creat in 1999 prin fuziunea dintre Oficiul Federal pentru Dezvoltare Economica si Munca si Oficiul Federal pentru Afaceri Economice Externe. 

Pe plan extern misiunea principala a SECO este de a initia, negocia si incheia acorduri de cooperare economica si comerciala in scopul deschiderii de noi piete pentru produsele, serviciile si investitiile elvetiene. In acelasi timp, este reprezentantul Elvetiei in cadrul organizatiilor multilaterale precum OMC, OCDE sau UNCTAD.

SECO manifesta o preocupare constanta fata de sectorul privat din tarile in curs de dezvoltare, pietele emergente si economiile in tranzitie avind ca principale obiective dezvoltarea schimburilor comerciale, cresterea capitalului investit si transferul de know-how catre aceste piete. In acest scop au fost dezvoltate programe specifice si instrumente proprii pentru implementarea lor: programul „SIPPO – Swiss Import Promotion Programme Organization” (pentru promovarea importurilor din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare) si programul SOFI – Oficiul Elvetian pentru Facilitarea Investitiilor (pentru promovarea si sustinerea investitiilor elvetiene in aceleasi grupe de tari). Aceste doua programe si-au incheiat mandatul la sfarsitul anului 2007, activitatile lor specifice fiind preluate de „OSECBusiness Network Switzerland” (www.osec.ch) institutie din subordinea SECO, menita sa reprezinte interesele economiei elvetiene, indeosebi ale intreprinderilor mici si mijlocii, in relatiile cu strainatatea.  Principalele obiective ale OSEC sunt:

·          promovarea produselor si serviciilor elvetiene la export

·          promovarea locatiei economice Elvetia

·          promovarea intereselor economice elvetiene in lume

·          furnizarea de asistenta pentru dezvoltarea si diversificarea schimburilor comerciale intre firmele elvetiene si straine.

 

II. Mediul de afaceri si climatul investitional

 

Economia elvetiana este, conform clasamentelor intocmite de renumite institutii internationale specializate, printre cele mai competitive si liberale. Principalele coordonate care confera Elvetiei caracteristicile unui mediu de afaceri privilegiat, adaptat produselor si serviciilor de inalta calitate si tehnicitate sunt: gradul ridicat de protectie oferit de legislatia in domeniul afacerilor, stabilitatea pe temen lung a cadrului investitional, nivelul scazut de interventie si control din partea autoritatilor, garantarea deplina a dreptului de proprietate, libera competitie precum si apararea secretului bancar.

 

1. Cadrul legal

Cadrul legal in domeniul economic este asigurat de Constitutie care consfinteste drepturile fundamentale precum dreptul de proprietate, dreptul de a desfasura activitati cu scop lucrativ, libertatea comertului si stabileste modul in care sunt distribuite competentele intre Consiliul Federal, administratiile cantonale si cele municipale. La nivel federal, legislatia este elaborata si aprobata doar cu respectarea procedurilor parlamentare, mecanism care are la baza cele doua elemente fundamentale ale democratiei elvetiene: initiativa populara si referendumul, procedee care asigura legislatiei un grad ridicat de stabilitate.

Drepturile constitutionale de baza se aplica in egala masura si cetatenilor straini. Cei care detin drept de rezidenta si permis de munca temporar in Elvetia au dreptul sa infiinteze o firma in aceleasi conditii ca cele stabilite pentru cetatenii elvetieni, pot achizitiona actiuni intr-o firma elvetiana, pot infiinta o sucursala si pot desfasura activitati economice pe teritoriul elvetian. Si cetatenii straini care nu detin permis de rezidenta pot infiinta si dezvolta propria afacere in Elvetia, daca aceasta este condusa efectiv de catre un cetatean elvetian.

La infiintarea unei firme nu se impune obtinerea unor aprobari speciale din partea guvernului, nu este obligatorie apartenenta la vreo federatie industriala sau comerciala si nu se cer aprobari din partea vreunei camere de comert sau asociatii de afaceri.

In general, toate domeniile de afaceri sunt deschise investitiilor si nu se impune o limita in care sa se incadreze participarea straina. Exista totusi unele restrictii in sectoarele in care statul detine inca monopolul precum caile ferate sau serviciile postale. Chiar si in aceste sectoare s-au facut progrese in directia liberalizarii, proces convenit in cadrul tratatelor bilaterale dintre Elvetia si UE.

 

2. Reglementari specifice pentru desfasurarea unor anumite activitati

Pentru desfasurarea unor activitati de afaceri in anumite domenii sau pentru exercitarea unor anumite profesii precum:

-domeniul bancar, al companiilor de asigurari sau activitati de brokeraj;

-hoteluri si restaurante (in anumite cantoane);

-medici, stomatologi, farmacisti, avocati;

-anumite activitati comerciale si de furnizare de servicii (comercializarea vinului, agentii private de plasare de personal, servicii pentru angajari temporare, etc.),

exista reglementari specifice stabilite la nivel federal sau cantonal. In aceste situatii este necesara eliberarea, la cerere, a unei licente sau a unui permis special. Ca urmare a intrarii in vigoare a tratatelor bilaterale cu UE si a celor de recunoastere reciproca a diplomelor profesionale se produce o relaxare graduala a reglementarilor si in aceste domenii.

Informatii suplimentare se pot obtine de la Task Force PME din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie SECO (www.standortschweiz.ch, www.kmuinfo.ch sau www.pmeinfo.ch)  sau de la birourile de cooperare si promovare comerciala din cadrul administratiilor cantonale.

  

3. Accesul pe piata

Cu exceptia produselor agricole si a catorva grupe de produse sensibile comertul dintre Elvetia si tarile membre UE si AELS este liber. Certificatul de origine in unul dintre statele membre UE si AELS (Elvetia este membra AELS) asigura circulatia libera a marfurilor, fara restrictii de cota sau bariere vamale.

De asemenea, in relatia Elvetia – UE, relatie care pentru multe firme elvetiene este mai importanta decat piata locala, exista acord de liber schimb in domeniul serviciilor si al transferului de capital. Si piata fortei de munca a cunoscut in ultima perioada tendinte pronuntate de liberalizare in special pentru specialistii cu inalta calificare, pentru cercetatori si pentru cadrele de conducere.

In iunie 2002, au intrat in vigoare cele 7 acorduri bilaterale dintre Elvetia si UE (Anexa 1) in domenii de interes comun: libera circulatie a persoanelor, transportul aerian, transportul terestru, agricultura, barierele tehnice in comertul international, piata de achizitii publice, cercetare-dezvoltare. In acest fel toate barierele in calea comertului vor fi eliminate treptat firmele elvetiene urmand sa aibe acces liber la o piata de peste 400 de milioane de consumatori.

Ca parte in Acordul OMC privind achizitiile guvernamentale, in Elvetia, in marea lor majoritate, achizitiile publice se fac pe baza de licitatii internationale. Criteriile discriminatorii au fost eliminate si toti participantii sunt tratati in mod egal.

Obstacole tehnice in calea comertului

Pentru asigurarea protectiei moralei, ordinii si securitatii publice, a vietii si sanatatii oamenilor / consumatorilor, animalelor si mediului vegetal, precum si pentru asigurarea unei concurente loiale in tranzactiile comerciale, statul elvetian a fixat norme/prescriptii de drep comun privind anumite marfuri. Acestea se refera la produsul insusi (compozitie, ambalaj, etichetare; de ex.: securitate pentru prevenirea incendiilor in cazul uor materiale utilizate in constructii), la procesul/procedurile de pe fluxul productie-transport-depozitare; ex.: normele de higiena pentru produse lactate), precum si la evaluarea conformitatii (incercari, inspectii, certificari) si omologarii produselor (ex.: omologarea medicamentelor, autoturismelor etc.). Cea mai mare parte a statelor au adoptat un numar mare de norme tehnice, practic pentru toate produsele de pe piata. In Elvetia, aceste norme si prescriptii figureaza – la nivel federal – in peste 30 de legi si 160 de ordonante. Exista, de asemenea, izolat, si unele reglementari tehnice la nivel cantonal. Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute accesand site-ul www.seco.admin.ch (titlul: Politica economica externa / Bariere tehnice in calea comertului). Elvetia are acorduri de recunoastere reciproca in materie de evaluare a conformitatii (ARM) cu Uniunea Europeana, precum si cu Canada. Sunt in curs de negociere astfel de acorduri si cu SUA, Australia si Noua Zeelanda.  In noiembrie 2006, Consiliul Federal a initiat o procedura de consultari, care au durat pana la 16 martie 2007, privind revizuirea partiala a Legii federale privind obstacolele tehnice in calea comertului (LOTC). Aceasta revizuire are drept obiectiv sa doteze instrumentarul vizand eliminarea obstacolelor tehnice din calea comertului cu un mijloc suplimentar, si anume cu principiul „Cassis de Dijon”. Revizuirea LOTC va permite produselor puse legal in circulatie pe piata Comunitatilor Europene sau in Spatiul Economic European SEE sa poata circula liber si in Elvetia, fara vreun control suplimentar, fie pentru ca prescriptiile tehnice elvetiene sunt armonizate cu cele din CE, fie in virtutea acordurilor incheiate intre Elvetia si CE, fie prin aplicarea principiului „Cassis de Dijon”, care va fi inscris in noul text al LOTC. Conform acestui principiu, formulat printr-o decizie a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene CJCE, produsele importate dintr-un alt stat membru si care au fost fabricate conform prescriptiilor acelui stat, pot fi puse in circulatie in orice altstat membru al CE. Restrictii la acest principiu nu sunt admise decat daca ele sunt motivate de un interes public preponderent. In cadrul revizuirii LOTC, Consiliul Federal a formulat 18 exceptii la aplicarea principiului „Cassis de Dijon”. Mesajul privind revizuirea LOTC va fi transmis Parlamentului in cursul anului 2008.

   

4. Regimul vamal

 

Elvetia este membra a Conventiei Internationale asupra Sistemului Armonizat de Codificare si Descriere a Marfurilor (HS) din 1.1.1988 si are, prin urmare, un tarif vamal care corespunde acestui standard international. Prin aderarea la Organizatia Mondialã a Comertului (1 iulie 1995), ea si-a asumat si obligatiile ce decurg din aplicarea acordurilor în domeniul vamal si netarifar.

Teritoriul vamal elvetian cuprinde si Principatul Liechtenstein.

O caracteristica a sistemului vamal elvetiana este data de faptul ca taxa vamala se aplica pe unitatea de masura (greutate bruta, bucati, litri) si nu la valoarea marfurilor (ad valorem). Utilizarea acestui sistem face ca in Elvetia, sarcina vamala, in general, sa fie mai redusa decat in alte tari. Acest sistem favorizeaza importul marfurilor cu greutate mica dar cu valoare intrinseca mare, adica a marfurilor de calitate ridicata.

Exista totusi unele bariere tarifare in scopul protejarii produselor agricole locale.

Marfurile care raman temporar pe teritoriul Elvetiei pot fi depozitate in regim de port-franc, fara efectuarea formalitatilor de vama si fara plata taxelor vamale, transferul marfurilor de la punctul de vama si pana la depozitul cu regim de port-franc fiind considerat tranzit. Depozitele cu regim special de port-franc sunt operate de companii private si au caracter public, putand fi utilizate de oricine este interesat. 

Administartia Elvetiana a Vamilor (www.zoll.admin.ch) poate furniza informatii detaliate cu privire la regulamentul vamal: metode si proceduri de vamuire, trafic de perfectionare, proceduri vamale simplificate, carnet ATA, tranzit, contingente tarifare, modalitati practice de probare a originii marfurilor,  regimul bunurilor introduse cu ocazia repatrierii,  informatii referitoare la TVA aplicat marfurilor importate, impozite, taxe si accize s.a. Tariful vamal elvetian poate fi accesat la adresa www.tares.ch

 

5. Regimul de import

Marea majoritate a marfurilor pot fi importate liber in Elvetia. Exista unele restrictii aplicate importurilor de produse agricole, produse petroliere, detergenti si ingredientii acestora, ingrasaminte, echipamente militare, arme, munitie, materiale explozibile si narcotice pentru care se solicita o autorizatie speciala. Permisul de import eliberat este valabil pe o perioada de maximum un  an si se acorda doar rezidentilor si companiilor cu sediul in Elvetia. Alte reglementari, de natura netarifara, se aplica medicamentelor, produselor cosmetice, detergentilor, aparaturii electrice, echipamentelor de masurare si cantarire, instalatiilor de incalzire, recipientelor sub presiune. Aceste masuri au rolul de a proteja sanatatea publica, de a asigura protectia consumatorilor sau sunt legate de cerinte de securitate ori de respectarea standardelor nationale sau internationale.

Alte taxe care se aplica produselor din import, in plus fata de taxa vamala, sunt:

Taxa pe valoarea adaugata: Pentru marea majoritate a produselor se aplica o cota fixa de TVA de 7.6%. Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice), medicamentele, anumite ziare, carti si reviste beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4% .

Taxa de monopol: Se aplica tuturor produselor cu continut de alcool, inclusiv celor cu uz industrial, si este calculata în forma CHF/100 Kg.

Taxa asupra compusilor organici volatili (COV), de la 01.01.2000

Accizele: Se aplica tuturor produselor din tutun, bauturilor distilate, berii, autoturismelor, uleiurilor minerale, importate sau produse in Elvetia.

Taxa de import pentru autoturisme: Administratia vamilor percepe un impozit de 4% asupra valorii autovehiculelor (incl. autoturisme) de pana la 1600 kg (atat cele produse in Elvetia, cat si cele importate).

 

6. Reguli de origine

Materiile prime si componentele importante in Elvetia dintr-o tara terta pot capata statutul de marfa cu origine elvetiana si, in consecinta, pot circula liber in tarile UE daca valoarea adaugata, creata prin prelucrare in Elvetia, reprezinta intre 60% si 80% din pretul de vanzare, in functie de produs.

Aceasta prevedere este de interes, in special, in cazul produselor „high-tech”, produse cu greutate mica dar valoare mare. Astfel acestea pot fi importate cu taxe vamale aplicate la greutate si apoi exportate, dupa prelucrare, fara taxe, in tarile europene.

Directive pentru determinarea caracterului originar si a statului de origine a unui produs:

Elvetia a incheiat acorduri de liber schimb cu diverse state. Tratamentul preferential prevazut de aceste acorduri nu se aplica totusi decat marfurilor conforme dispozitiilor privind originea. Ghidul elvetian privind originea marfurilor are ca scop sa determine caracterul originar al produselor si sa furnizeze informatii asupra probelor de origine necesare. Este important de stiut ca acest ghid nu tine cont de totalitatea prescriptiilor in materie de origine, indeosebi de interdictia de „drawback” (interdictia rambursarii taxelor vamale sau a neperceperii acestora) si de diferite tolerante. De asemenea, cumulul diagonal in cadrul sistemului de cumul Euro-Med nu este luat in consideratie. Explicatii detaliate pe aceasta tema, precum si textele acordurilor, protocoalelor si anexelor la acestea figureaza in documentul D.30 „Acorduri de liber schimb, preferinte tarifare si originea marfurilor” (pe site-ul www.ezv.admin.ch).

Orice persoana care, intentionat sau din neglijenta, stabileste sau utilizeaza probe inexacte de origine, da indicatii incorecte sau prezinta probe inexacte, este pasibila de sanctiuni penale, prevazute de Ordonanta privind dovezile de origine si poate fi pedepsita cu o amenda de min. 40.000 CHF. La rubrica/titlul (pe site) „Oficii competente pentru probele de origine” pot fi gasite birourile/oficiile abilitate sa autentifice dovezile de origine straine (certificate de circulatie a marfurilor EUR 1 sau certificate de origine Form A).

In ceea ce priveste Uniunea Europeana, Norvegia, Islanda, precum si Turcia, Cisiordania si Fasia Gaza, Ins. Feroe, Israel, Iordania, Croatia, Macedonia, Maroc si Tunisia, s-a renuntat la indicarea oficiilor/birourilor de emitere a vizelor, pentru ca numai autoritatile vamale sunt abilitate sa autentifice certificatele EUR 1.

 

7. Asigurarea contra riscurilor la export

Riscurile la export se asigura prin institutia federala de drept public „SERV – Asigurarea elvetiana contra riscurilor la export”, avand personalitate juridica, care, incepand cu 1 ianuarie 2007 a preluat activitatea fostei „GRE – Garantarea riscurilor la export”. Prin asigurarea riscurilor la export, Confederatia urmareste apararea site-ului economic elvetian, a locurilor de munca. Asigurarea se refera la riscuri politice, dificultati de transfer, suspendare de plati, cazuri de forta majora, riscuri de delcredere si riscuri rezultand din garantii (bonds). O asigurare poate fi contractata in urmatoarele conditii:

-exportatorul are domiciliul in Elvetia si este inscris in Registrul Comertului,

-bunurile si serviciile exportate sunt de origine elvetiana sau comporta o valoare adaugata suficienta, realizata in Elvetia,

-autorul/destinatarul comenzii are sediul sau domiciliul in strainatate;

-operatiunea de export care se asigura este compatibila cu principiile strategiei comerciale a SERV.

Primele de asigurare sunt calculate pe baza taxelor minime prevazute de Aranjamentul OECD privind creditele la export si sunt in functie de riscuri, valoarea livrarilor si durata asigurarii.

SERV este plasata sub supravegherea Parlamentului, iar Consiliul Federal (Guvernul) emite ordonanta reglementand functionarea SERV, fixeaza scopurile sale strategice, aproba bugetele anuale si rapoartele de gestiune, determina plafoanele de angajare si se pronunta asupra asigurarilor  deosebit de importante.

Detalii suplimentare: www.seco.admin.ch/themen (in limbile franceza, germana, italiana, engleza)  

   

8. Regimul strainilor

 

Un sfert din personalul angajat in Elvetia este format din cetateni straini. Acestia sunt detinatori ai unui permis de lucru si a unui permis de rezidenta. Pentru cetatenii straini care investesc si doresc sa opereze propria afacere in Elvetia sau pentru managerii firmelor straine, indeosebi cei ai firmelor care desfasoara activitati generatoare de locuri de munca, obtinerea permisului de rezidenta si a celui de lucru nu constituie o problema.

In cazul cetatenilor straini care doresc sa lucreze pentru un angajator elvetian, intra in sarcina acestuia din urma sa solicite autoritatilor eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru. Aprobarea si eliberarea permiselor de rezidenta si de lucru intra in sfera de competenta a autiritatilor cantonale.

 

Negocierile dintre Elvetia si Uniunea Europeana au condus la incheirea unui protocol aditional la Acordul existent (privind libera circulatie a persoanelor), continand dispozitii privind libera circulatie a persoanelor din cele 10 state devenite membre ale UE la 1 mai 2004. Acvest protocol a fost ratificat de UE si Elvetia in februarie si respectiv martie 2006 si a intrat in vigoare la 1 aprilie 2006. Protocolul aditional dispozitiilor Acordului bilateral in vigoare contine restrictii de acces permitand o introducere graduala si controlata a liberei circulatii a persoanelor, cu o perioada tranzitorie pana la 30 aprilie 2011.

Protocolul prevede si masuri de aplicare, precum:

-inspectii la nivel cantonal pentru evitarea dumpingului salarial ;

-conventiile colective impunand salarii minime pot primi statut obligatoriu, daca este cazul ;

-sanctiuni.

In plus, perioada tranzitorie de pana la 30 aprilie 2011 regleaza : restrictiile de acces (contingente), precum si prioritatea muncitorilor indigeni si controlul prealabil al salariilor. Somerii sunt exclusi de la dreptul de libera circulatie a persoanelor. De asemenea, protocolul prevede coordonarea intre diferitele sisteme de asigurari sociale si recunoasterea reciproca a diplomelor. O clauza de salvgardare speciala va fi valabila pana la 31 mai 2014 ; in caz de fenomene de imigratie puternica, va fi posibila recontingentarea accesului pe piata elvetiana a muncii.

 

Odata cu intrarea in vigoare a Protocolului aditional, pentru piata elvetiana se deschid noi perspective : economia elvetiana legata de export va obtine un acces privilegiat pe pietele estice, iar recrutarea de mana de lucru calificata sau mai putin calificata provenind din statele membre ale UE va fi mult simplificata. In mod reciproc, libera circulatie a persoanelor va fi valabila si pentru elvetienii care doresc sa se stabileasca si sa lucreze intr-unul din noile state membre ale UE.

 

La 27 mai 2008 a fost semnat, la Bruxelles, Protocolul dintre UE si Elvetia privind extinderea pentru Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a persoanelor. Tema este dezbatuta in Parlament, extinderea urmand a fi supusa unui referendum popular la mijlocul anului 2009.

 

Cetatenii romani pot calatori si ramane, ca turisti, in Elvetia pentru o perioada de max. 90 zile/semestru, fara viza si fara obligatia obtinerii unui permis special.

 

Informatii detaliate privind regimul strainilor in Elvetia pot fi obtinute accesand site-ul Oficiului Federal pentru Migratie www.bfm.admin.ch 

 

Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat un Acord cu privire la schimbul de stagiari, aprobat prin HGR 579/2000. Procedura/normele de aplicare a prevederilor acestui Acord s-au stabilit prin OMMSSF nr. 661/2000, publicat in MO 516/20.10.2000. In baza acestui Acord, pot pleca anual 150 de lucratori romani care sa desfasoare activitati lucrative in Elvetia, maximum 12 luni, cu posibiltate de prelungire pentru inca 6 luni. Aprobarile de stagiatura sunt acordate indiferent de situatia pietei fortei de munca din Elvetia. Majoritatea stagiarilor romani cu contracte de munca activeaza in domeniul sanitar (90%), precum si in gastronomie si agricultura.

 

Conditiile care trebuie sa fie indeplinite de candidat :

-varsta cuprinsa intre 18-35 ani,

-sa aiba o calificare profesionala dobandita in cadrul unor cursuri cu durata de min. 2 ani,

-sa nu aiba cazier,

sa cunoasca cel putin una din limbile oficiale ale Elvetiei (germana, franceza, italiana).

 

Informatii detaliate pe aceasta tema pot fi obtinute de la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (ww.omfm.ro)  sau de pe site-ul Internet al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

   

9. Dreptul nerezidentilor de a achizitiona bunuri imobiliare

Pana nu de mult, persoanele fizice sau juridice, cu domiciliul in strainatate, sau companiile locale in care persoane rezidente in strainatate au o pozitie dominanta, puteau achizitiona bunuri imobiliare in Elvetia, doar in baza unui permis special eliberat, in general, de catre autoritatile cantonale (Lex Friedriech). Modificarile recente aduse legii au relaxat semnificativ conditiile in acest domeniu (Lex Koller). Astfel, in prezent, personele rezidente in strainatate pot achizitiona liber in Elvetia bunuri imobiliare (terenuri si cladiri) cu destinatie de locuinta principala sau utilizate pentru buna desfasurare a activitatii de afaceri. Se solicita in continuare obtinerea prealabila a permisului eliberat de autoritatea cantonala competenta pentru achizitia caselor de vacanta si sunt interzise nerezidentilor investitiile directe in piata de locuinte si  tranzactiile cu proprietati rezidentiale.

Informatii suplimentare se pot obtine de la Oficiul Federal pentru Justitie (www.bj.admin.ch).

 

10. Protectia zonala si protectia mediului

Legislatia elvetiana cu privire la protectia zonala si a mediului are un caracter modern si asigura o coexistenta fireasca intre zonele economice dens populate si cele agricole si naturale.

Cladirile cu destinatie industriala si comerciala pot fi construite doar in zone bine delimitate si special alocate acestui scop si doar in baza unui permis eliberat de autoritati, conform legislatiei in acest domeniu din cantonul respectiv.

Legea federala de protectie a mediului corespunde standardelor europene si are in vedere respectarea conventiilor internationale. Reglementarile in vigoare incurajaza adoptarea unor solutii care sa imbine armonis interesul economic cu grija fata de mediu. O importanta particulara este acordata protectiei lacurilor si a raurilor, protejarii naturii, protejarii si conservarii reliefului, protectiei specificului local. De asemenea, in ceea ce priveste calitatea aerului, Elvetia se afla pe primele locuri in Europa.

Legea stabileste valorile limita admisibile pentru nivelurile de contaminare ale aerului si solului, pentru nivelul de zgomot si cel de vibratii, contine reglementari precise cu privire la circuitul deseurilor si al substantelor periculoase si are la baza principiile prevederii si cel al responsabilitatii. Nu se impun tehnologii de control si combatere a poluarii insa costurile legate de prevenirea sau inlaturarea efectelor create de abaterile de la limitele admise sunt suportate de catre agentul poluator.

 

11. Protectia liberei concurente

Principiul care sta la baza economiei elvetiene este cel al pietei libere. De aceea, restrictiile de orice natura care inca mai exista in calea liberei concurente vor fi gradual eliminate. Legea elvetiana antitrust a fost, inca din 1995,  substantial armonizata cu reglementarile din cadrul UE, iar modificarile ulterioare, si-au propus, in principal, eliminarea oricaror posibilitati de manifestare a concurentei neloaiale. Constituirea de carteluri nu este interzisa prin lege insa orice tendinta de orientare spre actiuni abuzive este monitorizata si adusa in fata justitiei. Legea federala cu privire la piata locala apara libera concurenta si asigura cadrul necesar de lupta impotriva masurilor protectioniste, de orice natura, luate la nivel cantonal sau comunal. Comisia pentru Libera Concurenta poate interveni in cazul in care exista suspiciuni cu privire la aparitia unor restrictii in calea liberei concurente si investigheaza cazurile de fuziuni care pot introduce efecte negative asupra pietei libere.

Un alt organism de control al pietei este Oficiul pentru Supravegherea Preturilor care are ca sarcina principala urmarirea evolutiei preturilor si semnalarea cresterilor abuzive sau mentinerea unor niveluri anormal de ridicate ca urmare a lipsei de concurenta reala.

Alte informatii utile se pot obtine de la:

Comisia pentru Concurenta (www.wettbewerbskommission.ch/site/e.html ) sau de la 

Oficiul pentru Supraveghera Preturilor (www.preisueberwacher.ch ).

 

12. Protectia proprietatii intelectuale

Sistemul de protectie al proprietatii intelectuale este foarte dezvoltat in Elvetia. Solicitarile de inregistrare a patentelor, marcilor sau desenelor se pot depune la Institutul Federal pentru Proprietate Intelectuala (IGE) care este organismul responsabil cu protectia drepturilor comerciale si de autor.

Informatii suplimentare se pot obtine de la www.ige.ch .

 

13. Reguli cu privire la inregistrarea produselor

Din motive de protectie a sanatatii consumatoruli, in scopul protejarii mediului precum si in vederea asigurarii conformitatii cu standardele nationale si internationale importul si comercializarea in Elvetia a medicamentelor, produselor cosmetice, agentilor de curatat, aparaturii electrocasnice, dispozitivelor de masurare si cantarire, sistemelor de incalzire, vaselor sub presiune precum si a motocicletelor trebuie sa se supuna unor reglementari speciale.

Procedura de inregistrare in Elvetia a unui produs farmaceutic nou este considerata ca fiind una dintre cele mai rapide in lume si dureaza numai circa 6 luni. Procesul de inregistrare este administrat de catre Oficiul International pentru Controlul Medicamentelor – IKS.

Cu privire la echipamentele medicale, Elvetia a adoptat in Medical Devices Decree (MepV) directivele UE in materie, ceea ce inseamna ca pe piata elvetiana de echipamente medicale se aplica aceleasi reguli ca si in cadrul UE. Echipamentele medicale inscriptionate cu simbolul CE sunt considerate corespunzatoare pentru piata elvetiana daca sunt insotite de prospect de prezentare al produsului scris in trei limbi (germana, franceza, italiana).

 

14. Sectorul financiar-bancar

Sectorul bancar reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei elvetiene si absoarbe aproape 4% din populatia activa. Bancile elvetiene gestioneaza bunuri in valoare de peste 3.300 miliarde CHF dintre care mai mult de jumatate provin din afara Elvetiei. Cu o lunga traditie in materie de stabilitate economica si financiara manifestata in principal in nivelul scazut al inflatiei, o rata redusa a dobanzilor si o moneda nationala puternica si stabila, Elvetia este considerata unul dintre cele mai mari centre financiare offshore din lume, devansand Londra, New York sau Frankfurt.

Deschiderea unei banci, efectuarea de tranzactii cu valori mobiliare, managementul fondurilor mutuale, sunt activitati pentru a caror desfasurare este necesara obtinerea aprobarii Comisiei Federale Elvetiene a Bancilor – EBK (www.ebk.admin.ch ). In comparatie cu alte state, sistemul bancar elvetian este mai putin rigid din punct de vedere al reglementarilor.

In afara celor doua banci renumite UBS si CS Group care se afla printre cele mai mari institutii bancare din lume, pe piata bancara elvetiana sunt prezente multe alte banci locale si peste 100 de institutii financiare straine. Bancile cantonale, bancile regionale si bancile de economii joaca un rol important in finantarea proiectelor de investitii.

Organizatia cea mai importanta din sectorul bancar elvetian este Swiss Bankers Association (www.swissbanking.org ).

O specificitate a bancilor elvetiene este data de asa numitul “secret bancar”, subiect de actualitate care genereaza dispute aprinse intre Elvetia si UE in contextual negocierilor pe tema impozitarii economiilor bancare, parte componenta a setului doi de acorduri bilaterale. Conform legislatiei federale, bancile sunt obligate sa protejeze confidentialitatea tranzactiilor efectuate de catre clienti, in egala masura elvetieni sau investitori straini. Argumentele partii elvetiene in confruntarea cu criticii europeni pe aceasta tema se refera in primul rand la faptul ca protectia oferita nu se aplica in cazurile in care exista suspiciuni cu privire la natura legala, in raport cu legislatia elvetiana, a fondurilor care fac obiectul tranzactiei. La solicitarea autoritatilor fiscale din tara de origine, motivata de suspiciunea de frauda fiscala, se poate obtine, prin decizie judecatoreasca, suspendarea secretului bancar si acordarea de asistenta judiciara autoritatilor statului de origine a fondurilor. 

Tot in spiritul pastrarii unui grad ridicat de discretie al operatiunilor in bancile elvetiene exista posibilitatea utilizarii de conturi nepersonalizate (numbered accounts). Titularul de cont este identificat doar printr-un numar insa contul nu este totusi unul anonim, datele personale ale titularului fiind disponibile doar unui numar restrans de lucratori ai bancii. In general, suma minima impusa pentru deschiderea unui  «numbered account» este de 100.000CHF. 

Informatii suplimentare referitoare la sitemul bancar elvetian se pot obtine accesand  www.locationswitzerland.ch .

 

15. Achizitii publice

Elvetia este parte la Acordul OMC asupra Achizitiilor Guvernamentale care are ca scop liberalizarea pietei de achizitii publice.

Nu se supun prevederilor acordului achizitiile efectuate de catre Swisscom (compania nationala de telecomunicatii) si CFF (compania nationala de cai ferate).

Conform legii, toate achizitiile publice care intra sub incidenta Acordului OMC se fac pe baza de licitatie internationala, anuntul de licitatie se publica in publicatia „Foaia oficiala elvetiana de comert” („Schweizerischea Handelsamtsblatt„ SHAB / „Feuille officielle suisse du commerce” FOSC (www.shab.ch   sau  www.fosc.ch), iar participantii la licitatie, furnizori locali sau straini, trebuie sa se bucure de tratament egal.

Achizitiile publice sunt reglementate de Ordonanta Consiliului Federal din 22.11.2006.

Informatii suplimentare pe tema pietei elvetiene a achizitiilor publice se pot obtine accesand site-urile www.beschaffung.admin.ch  sau www.bbl.admin.ch

Piata achizitiilor publice este unul dintre domeniile in care riscurile de coruptie sunt foarte mari. In administratia publica elvetiana coruptia este combatuta printr-o serie de masuri, care includ, la nivelul Confederatiei, instrumentele urmatoare: Dreptul penal, Codul de comportare al administratiei federale, Legea si Ordonanta privind personalul Confederatiei, Clauza de integritate pe piata achizitiilor publice a Confederatiei, cursuri si seminarii destinate pregatirii/formarii cadrelor, Controlul federal al finantelor CDF (in cazuri de suspiciune de coruptie), sistem de control intern. Informatii suplimentare detaliate: www.bbl.admin.ch, cap. Prevenirea coruptiei.

 

16. Sistemul de impozite

 

Sistemul de taxe si impozite in Elvetia este foarte complex si se caracterizeaza prin existenta a trei niveluri distincte : federal, cantonal si comunal.

 

Aceasta ierarhizare, precum si faptul ca nu exista termeni exacti de definire a unui caz specific, fac din sistemul de impozitare elvetian unul destul de complicat. Legislatia privind impozitarea precum si cota de impozitare difera substantial de la canton la canton Din aceste motive, de cele mai multe ori, firmele solicita autoritatilor care au emis regulile clarificari suplimentare sau apeleaza la serviciile unei firme de consultanta.

 

·         Impozitul pe profitul companiei

La nivel federal corporatiile sunt impozitate cu o cota fixa de 8,5% aplicata asupra profitului. In plus, fiecare canton are sistemul propriu de impozitare cu cote diferite de la canton la canton. Rata totala a impozitului pe profit la nivel federal, cantonal si comunal se inscrie aproximativ intre 14% si 45%, in functie de nivelul profitului si locul de inregistrare a sediului. Intrucat impozitul pe profit face parte din categoria cheltuielilor deductibile, cota de impozitare efectiva a profitului variaza astfel intre 12,5% si 31%.

 

·         Taxa pe capital

Incepand cu 1 ianuarie 1998 cantoanele aplica o taxa asupra capitalului si rezervelor corporatiilor, a carei rata variaza intre 1.89 si 9.48 la mie.

 

·         Taxa pe valoarea adaugata

-Pentru marea majoritate a produselor si serviciilor desfasurate in Elvetia nivelul TVA este de 7.6%.

-Produsele de prima necesitate (produse alimentare si bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice), medicamentele, apa din reteaua de conducte, furajele pentru animale, lucrarile agricole legate de cultura solului si precedand productiei, precum si recoltarea (fan, cereale, fructe, legume), carti, anumite publicatii (fara caracter publicitar), prestatii de servicii furnizate de societatile de radio si televiziune (cu exceptia celor cu caracter comercial) beneficiaza de un nivel redus de TVA de 2.4%.

-Asistenta medicala si educatia sunt scutite de plata TVA

-Serviciile in domeniul hotelier (cazare, mic dejun) beneficiaza de o cota redusa de TVA, de 3,4%.

 

·         Facilitati fiscale

Marea majoritate a cantoanelor prevad prin legislatia fiscala proprie posibilitatea exonerari fiscale, totale sau partiale, acordata intreprinderilor nou create care prin activitatea lor contribuie substantial la dezvoltarea economica a cantonului sau a uneia din zonele de interes ale acestuia. Facilitatile fiscale acoradate sunt limitate in timp, perioada maxima in care compania poate beneficia fiind de 10 ani de la infiintarea.

Aceaste facilitate se aplica, in mod egal, si filialelor firmelor straine, stabilite in Elvetia.

Intrucat, impozitele si taxele platite la nivel cantonal si comunal au o pondere semnificativa in totalul taxelor si impozitelor platite de o companie, facilitatile fiscale astfel acordate au o importanta deosebita pentru compania beneficiara. Suplimentar, exista anumite facilitati fiscale si la nivel federal.

Detalii despre fiscalitate in Elvetia: www.estv.admin.ch

 

 

III. Relatiile economice externe  

  

1. Comertul exterior

 

Aspecte generale

 

Lipsa de materii prime a facut ca economia elvetiana sa fie puternic dependenta de importuri. In replica, produsele industriale realizate in Elvetia sunt in marea majoritate a lor bunuri de inalta calitate, ceea ce face ca circa 90% din acestea sa fie exportate.  10% dintre firmele mici si 50% dintre cele mijlocii si mari lucreaza pentru export. In plus una din cinci firme desfasoara in afara Elvetiei activitati de distributie, de productie sau de cercetare, pe baza de acord de cooperare, de joint-venture sau prin propria filiala.

Cele mai cunoscute produse elvetiene pe pietele externe sunt ceasurile, ciocolata si branza insa masinile si echipamentele, aparatura electronica, electrotehnica si produsele chimice reprezinta mai mult de jumatate din volumul exporturilor. Elvetia este unul dintre cei mai renumiti exportatori de masini unelte de precizie, masini textile si de prelucrare a hartiei, ascensoare si escalatoare. Este de remarcat ca foarte multe dintre componentele acestor masini sunt importate.

 

De asemenea, Elvetia exceleaza in exportul „invizibil” : consultanta in gestiune, domeniul asigurarilor si turismul.

 

In general, cu cateva exceptii, in Elvetia se poate importa sau exporta aproape orice. Exista totusi situatii in care, pentru anumite tipuri de produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de import / export. Importul unor produse este contingentat sau chiar interzis.

 

Evolutie in anul 2007

 

Pe fondul unei inviorari a activitatii economice in anul 2007 si in contextul unui climat in general favorabil al economiei mondiale, comertul exterior al Elvetiei a inregistrat cresteri semnificative fata de anul precedent, continuandu-si trendul pozitiv din anii 2005-2006.

 

-Volumul total al comertului exterior elvetian (comertul cu bunuri, fara metale si pietre pretioase, bijuterii, obiecte de arta si antichitati, dar incluzand energia electrica, marfuri returnate si traficul de perfectionare) a fost de 380,69 miliarde CHF (cca. 231 miliarde EUR/cca. 317 miliarde USD), inregistrand o crestere fata de anul 2006 de 11,1% in termeni nominali si de 6,6% in termeni reali.

-Exportul a insumat 197,29 miliarde CHF (cca. 120 miliarde EUR/cca. 164 miliarde USD), in crestere cu 11,2% fata de 2006 (in termeni reali: +6,5%). In 2006, cresterea fata de 2005 fusese de 13,1% (9,4% in termeni reali).

-Importul a totalizat 183,4 miliarde CHF (cca. 111 miliarde EUR/cca. 153 miliarde USD), in crestere cu 10,9% fata de 2006 (in termeni reali: +6,7% . Cresterea inregistrata in anul 2006 fata de 2005 fusese de 10,9% (5,4% in termeni reali).

 

Elvetia a exportat marfuri in valoare de 1/3 din PIB. Pozitia Elvetiei ca partener comercial apare clar in clasamentele mondial pe anul 2003 (ultime date OMC disponibile) ale exportatorilor si importatorilor, in care Elvetia figureaza pe locurile 19 si respectiv 18, cu ponderi in comertul mondial de 1,3% si respectiv 1,2%. Daca se considera Uniunea Europeana (la vremea respectiva: UE15)   ca o singura entitate, atunci Elvetia avanseaza cu 7 locuri in ambele clasamente.

 

In comertul cu servicii, Elvetia ocupa, in acelasi an, locurile 16 la export si 24 la import (In situatia cu UE15 ca entitate: locurile 7, respectiv 14). 

 

Orientarea geografica a comertului exterior al Elvetiei

 

Cu o pondere de circa 81,8% in totalul importurilor elvetiene si 63% din exporturi (ultime date disponibile: 2007), grupul tarilor din UE reprezinta, de departe, principalul partener comercial. Dintre acestea se detaseaza Germania, Franta si Italia, cei mai importanti parteneri comerciali ai Elvetiei.

  

 

Grup de tari

Export in anul 2007

Import in anul 2007

Pondere %

Evolutie  fata de anul precedent %

Pondere %

Evolutie  fata de anul precedent %

TOTAL

Tari industrializate

-Europene

 --Uniunea Europeana

   ---Germania

   ---Franta

   ---Italia

   ---Marea Britanie

   ---Spania

   ---Olanda

   ---Austria

   ---Belgia

   ---Suedia

   ---Grecia

   ---Irlanda

 --AELS

-Extraeuropene

 --SUA

 --Japonia

 --Canada

 --Australia/Noua Zeelanda

Tari in tranzitie

 --CSI

 --Europa de Sud-Est

 --Asia (China)

Alte tari (recent) industrializate

 --Hong Kong

 --Turcia

 --Singapore

 --Taiwan

 --Coreea de Sud

 --Mexic

 --Brazilia

 --Tailanda

 --Malaezia

Tari in curs de dezvoltare

 --membre OPEC

 --India

100,0

78,4

63,4

63,0

20,8

8,4

8,9

4,8

3,8

3,1

3,2

1,9

1,0

0,8

0,5

0,4

14,9

9,3

3,1

1,4

1,1

4,8

2,0

0,4

2,4

9,5

2,1

1,3

1,1

0,8

0,9

0,7

0,9

0,5

0,3

7,4

3,3

1,1

11,2

10,5

12,9

12,8

14,7

8,6

10,7

12,6

9,3

1,6

7,1

22,3

7,1

23,8

10,1

15,1

1,4

0,4

-3,1

4,7

23,2

8,9

23,9

-57,6

27,1

13,3

17,8

13,9

15,2

6,9

5,9

6,9

27,9

1,4

24,8

17,7

17,5

21,1

100,0

89,4

82,1

81,8

33,9

9,7

11,1

3,9

2,2

4,8

4,4

2,9

0,9

0,1

3,3

0,3

7,3

5,1

1,5

0,6

0,2

3,7

1,1

0,1

2,6

3,5

0,5

0,5

0,2

0,4

0,4

0,1

0,5

0,5

0,2

3,3

1,6

0,4

11,4

11,5

11,2

11,4

12,8

                4,0

10,9

18,0

2,1

5,8

21,3

4,7

-4,3

-14,4

36,9

4,1

10,7

13,4

2,9

9,5

13,1

20,7

48,4

-62,6

21,4

17,1

-0,2

26,8

17,4

15,0

-1,3

46,5

28,3

26,7

19,9

-7,2

-25,6

24,3

 

Structura comertului exterior al Elvetiei

In structura exporturilor pe grupe de produse, o pondere importanta este data de  de produsele chimice si farmaceutice cu 36,4,9%, urmate de produsele industriei constructoare de masini cu circa 21%. Exportul de aparate de masura si control, ceasuri si bijuterii reprezinta circa 17,9%, iar produsele metalurgice se afla pe locul patru cu 7,9%. La capitolul importuri ponderi apreciabile au, in ordine, produsele chimice, urmate de grupa masini, utilaje, instalatii si de cea a mijloacelor de transport (vehicule). Ponderi importante detin si grupele: produse metalurgice / produse agroalimentare / produse energetice / instrumente de precizie, ceasuri, bijuterii.

 

Grupa de marfuri

Pondere in export %

Pondere in import %

TOTAL

-Produse agroalimentare, forestiere, pescuit

-Produse energetice si conexe

-Textile, confectii textile, incaltaminte

-Hartie si articole din hartie

-Pielarie, cauciuc, mase plastice

-Produse chimice si farmaceutice

-Produse piatra, materiale constructii, sticla, ceramica

-Produse metalurgice

-Masini, aparate, instalatii

-Vehicule / mijloace de transport

-Instrumente de precizie, ceasuri si bijuterii

-Alte produse diverse

100,0

3,8

2,5

2,4

1,9

2,7

34,9

0,5

7,9

21,8

2,9

17,9

1,0

100,0

7,3

7,1

5,5

3,1

3,6

22,5

1,7

10,1

19,1

9,3

7,5

3,2

 

2. Investitii directe ale Elvetiei in strainatate; investitii straine in Elvetia

Volumul in crestere al investitiilor directe si financiare transfrontaliere reprezinta unul dintre factorii marcanti ai mondializarii economiei. Cresterea investitiilor directe constituie si o reflectare a mobilitatii tot mai ridicate a intreprinderilor.

 

Investitii directe ale Elvetiei in strainatate

Intreprinderile elvetiene au inteles rapid avantajele si potentialul investitiilor in strainatate. Elvetia face parte din primele 20 de tari, atat ca investitor in strainatate, cat si ca destinatie a investitiilor straine.

Volumul investitiilor elvetiene in strainatate se ridica, in anul 20065, la suma de 632,2 miliarde CHF:

-in intreprinderi industriale                                                                                      255,8 miliarde CHF;

(chimie si mase plastice 19,1%, constructii de masini, prelucrarea metalului 5,6%, electronica, energie, optica, orlogerie 3,2%, textile 2,5%, alte ramuri industriale si constructii 10%)

-in intreprinderi din sectorul serviciilor                                                                    376,3 miliarde CHF

(companii financiare si de holding 23,7%, sector bancar 14,1%, asigurari 15,3%, comert 3,5%, transporturi si comunicatii 0,9%, alte servicii 2%)

  

Repartitia geografica a investitiilor elvetiene (in milioane CHF)

Zone geografice

Total investitii

 

Total

Europa

-UE 25

-Celelalte tari europene

  --Romania

America de Nord

America Centrala si de Sud

Asia

Africa

Australia/Oceania

 

632.181

298.168

261.419

36.750

1.307

149.923

113.334

53.274

7.517

9.964

 

 

Efectivul de personal al intreprinderilor elvetiene in strainatate

 

Zone geografice

 

Total personal

 

Total

 

Europa

 

-UE 25

 

-Celelalte tari europene

 

  --Romania

 

America de Nord

 

America Centrala si de Sud

 

Asia

 

Africa

 

Australia/Oceania

 

 

2.181.524

 

1.088.677

 

926.113

 

162.563

 

10.902

 

350.770

 

219.963

 

404.509

 

78.179

 

39.427

 

  

Garantii contra riscurilor de investitii (GRI)

Prin intermediul GRI, Confederatia poate facilita investitiile in strainatate, acordand garantii contra riscurilor speciale carora acestea sunt expuse. Garantiile se acorda exclusiv pentru investitiile efectuate in tarile in curs de dezvoltare si in tarile est-europene. Investitiile trebuie, pe de o parte, sa contribuie la promovarea economica in tarile respective, pe de alta parte, sa fie in interesul economiei elvetiene, respectiv strict legate de economia elvetiana. Garantia se ridica pana la 70% din volumul capitalului investit.

 

Biroul GRI este condus de asociatia sectoriala a industriei elvetiene de constructii de masini, echipamente electrice si metalurgie SWISSMEM, Zürich, din mandatul Confederatiei. SWISSMEM este responsabila pentru controlul operatiunilor, examineaza dosarele, pregateste sedintele Comisiei de examinare (compusa din trei reprezentanti ai Confederatiei si trei reprezentanti ai economiei) si urmareste investitia. La propunerea Comisiei pentru GRI, Departamentul Federal al Economiei, in acord cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe si Departamentul Federal de Finante, decide asupra acordarii sau retragerii unei garantii contra riscurilor de investitie. De asemenea, Departamentul Federal al Economiei, la propunerea Comisiei pentru GRI determina valoarea indemnizatiei alocate, solicita rambursarea unei indemnizatii deja varsate. Comisia pentru GRI este condusa de seful Directiei Promovare a Economiei Elvetiene din cadrul Secretariatului de Stat pentru Economie.

Informatii detaliate: www.seco.admin.ch/themen/aussenwirtschaft/exportfoerderung/investitionsrisikogarantie/index.html

  

Investitii straine directe directe in Elvetia

 

La sfarsitul anului 2006, volumul investitiilor straine directe in Ellvetia se ridica la suma de 222.102 milioane CHF (39.897 milioane CHF, reprezentand 18%, in intreprinderi industriale / 182.205 milioane CHF, adica 82%, in sectoarele de servicii), iar numarul de angajati la 324.064  (124.920 persoane / 38,5% in industrie, respectiv 199.144 persoane / 61,5% in servicii)

 

Provenienta geografica

 

Volum investitii straine in Elvetia

milioane CHF

Personalul intreprinderilor straine in Elvetia

Numar angajati

 

Total

 

Europa

 

-EU

 

-Celelalte tari europene

 

America de Nord

 

America Centrala si de Sud

 

Asia, Africa, Australia/Oceania

 

266.045

 

196.540

 

193.283

 

3.257

 

61.867

 

4.340

 

3.299

 

350.923

 

276.103

 

275.063

 

1.040

 

58.156

 

8.842

 

7.821

 

 

IV. Relatiile economice ale Elvetiei cu Romania

 

Cadrul juridic

 

De la 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, relatiile economice si comerciale romano - elvetiene se deruleaza in baza cadrului juridic al relatiilor dintre Elvetia si UE, respectiv

-Acordul de liber schimb intre Confederatia Elvetiana si Comunitatile Europene, din 1972, aprobat prin referendum popular la 03.12.1972;

-Acordurile bilaterale I, mentionate la cap. I.3;

-Acordurile bilaterale II,  mentionate la cap. I.3.

Alte acorduri si conventii bilaterale importante:

-Conventia dintre Romania si Confederatia Elvetiana privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnata la 25.10.1994, intrata in vigoare la 27.12.1994 (Monitorul Oficial nr. 200/1994);

-Acord intre Romania si Confederatia Elvetiana privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 25.10.1993, intrat in vigoare la 30.07.1994 (Legea nr. 40/17.06.1994, Monitorul Oficial nr. 161/26.07.1994);

-Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal al Economiei, privind cooperarea in domeniile energie, mediu si alte sectoare industriale, semnat la Bucuresti, la 16.06.2005 (suspendat temporar  de catre Guvernul Romaniei, in vederea renegocierii unor clauze).

In Anexa 2: Lista acordurilor si conventiilor incheiate intre Romania si Elvetia dupa 1990.

  

Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene

 

Elvetia este unul dintre partenerii comerciali importanti ai Romaniei.

-Volumul total al comertului bilateral in anul 2007 a atins suma de 578,15 milioane EUR, fiind de cca. 5,6 ori mai mare decat cel din 1989;

-Exportul romanesc a  insumat 221,57 milioane EUR (crestere fata de 2006: +40,72%).

-Importul nostru din Elvetia a fost de 356,58 milioane EUR (in scadere cu 26,09% fata de anul 2006).

 

Soldul balantei comerciale a ramas insa net favorabil Elvetiei. Dupa ce, in 2005 s-au facut totusi simtite semnele unei tendinte de echilibrare dinamica, exportul romanesc inregistrand o crestere superioara celei inregistrate de import, in anul 2006, importurile au crescut din nou intr-un ritm net superior celui inregistrat de exporturi. In 2007 insa, cresterea exportului romanesc a fost semnificativa, in timp ce importul a scazut, astfel incat deficitul balantei schimburilor bilaterale sa se diminueze sensibil. Eforturile de promovare a exportului nostru trebuie continuate si intensificate, deoarece deficitul balantei se situeaza inca la un nivel ridicat.

 

Conform statisticii elvetiene, in anul 2007 exportul catre Romania a scazut cu 10,84% fata de anul precedent, in timp ce importul din Romania a crescut cu 20,27%

 

Ponderea Romaniei in comertul exterior elvetian (conform statisticii elvetiene):

-la export (elvetian):  0,37%,

-la import (elvetian):  0,14%;

Ponderea Elvetiei in comertul exterior al Romaniei (conform statisticii romanesti):

-la export (romanesc):  0,75%,

-la import(romanesc) :  0,70% 

 

In Anexa 3: evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene in perioada 1989-2007.

  

Structura comertului romano-elvetian

 

Conform statisticii elvetiene, la exportul romanesc in Elvetia, in anul 2007, ponderile cele mai importante le-au detinut grupele de marfuri:

-masini, aparate, echipamente electrice 25,6%,

-materii textile si articole din acestea 22,3%,

-mijloace si echipamente de transport 16,7%,

-mobila, articole de interior si sportive 12,3%,

-produse metal 7,7%

-produse agricole si agroalimentare 4,8%,

-articole din piele, cauciuc, mase plastice 4,3%

 

La importul romanesc din Elvetia, predominante au fost urmatoarele grupe de marfuri:

-produse ale industriei chimice si conexe (farmaceutice) 35,7%,

-masini, aparate, echipamente electrice 27,1%,

urmate, la mare distanta, de grupele aparate optice, foto si de masura (9,3%), produse agroalimentare (6,4%), produse din hartie si produse grafice (5,2%), metale comune si articole din metal (6%), produse din piele, cauciuc, mase plastice 3,4%.

  

Oportunitati pentru exportul produselor romanesti pe piata elvetiana, tendinte si perspective ale pietei

  

§          Masini, aparate, echipamente electrice

 

In ultimii ani tendinta firmelor industriale europene de a-si concentra activitatea pe activitatea de baza s-a accentuat, furnizarea de componente si subansamble revenind din ce in ce mai mult producatorilor specializati (sectorul subfurnizare / subcontracting). 

Globalizarea economiei a condus in general la cresterea presiunii pe preturi si in consecinta la reorientarea producatorilor europeni catre importurile de componente si subansamble din tarile central si est europene.

In industria de autoturisme europeana se importa anual componente si accesorii in valoare de zeci de miliarde USD. Numai in Elvetia, importul anual de accesorii si componente auto depaseste 500 milioane USD.

De asemenea, industria constructoare de masini, electronica si electrotehnica reprezinta un sector important pentru economia elvetiana. Marea majoritate a firmelor elvetiene recurg la subcontractare in proportie de circa 50%.

In opinia noastra, conjunctura actuala creaza perspective favorabile exportului romanesc de piese turnate si forjate, constructii metalice, subansamble mecanice, matrite, componente electrice si electronice.

O buna oportunitate de promovare a industriei romanesti de componente si subansamble este  SwissTech-Basel (www.swisstech2008.com), cel mai mare targ specializat din Elvetia, consacrat in totalitate subcontractarii de componente si subansamble care este organizat din doi in doi ani.

 

§          Confectii si articole de imbracaminte

 

Importul elvetian se ridica la cca. 8,5 miliarde CH anual. Peste 75% din importuri provin din Europa, principalii furnizori fiind Germania, Italia, si Franta. De asemenea, produsele asiatice, in special chinezesti reprezinta circa 20% din importuri. 

In Elvetia, segmentul de varsta cel mai important pe piata de textile – imbracaminte este reprezentat de persoanele cu varste intre 25 – 50 ani. Factorii determinanti pentru decizia cumparatorului elvetian sunt in ordine calitatea, functionalitatea, pretul si design-ul.

Modalitatea cea mai comuna de patrundere pe aceasta piata este prin intermediul unui agent, o companie locala cu experienta in domeniu care poate sprijini exportatorul in promovarea produsului si dezvoltarea pietei. Marea majoritate a acestor firme de agentura au retea proprie de magazine specializate sau detin retele de distributie a produselor catre raioanele de textile - imbracaminte din magazinele generale mari, boutique-uri sau catre magazinele de confectii specializate.  Multe firme de agentura sunt prezente cu showroom si birouri in cadrul „TMC – Textile and Fashion Center” din Zurich (http://www.tmc.ch) , un centru de vanzari angros, unic in Elvetia, destinat produselor textile si articolelor de imbracaminte. Pe o suprafata de peste 30.000m2 ,  circa 300 de firme, care reprezinta exclusiv unul sau mai multi furnizori, expun in jur de 1000 de colectii de articole textile, confectii, accesorii, incaltaminte.

Parte dintre detailistii importanti, in special cei specializati in desfacerea articolelor de imbracaminte cu preturi mici, au inceput sa renunte la veriga intermediara, si sa importe direct de la producator.

O tendinta importanta a pietei elvetiene (europene in general) este de crestere a cererii de tesaturi si confectii executate din tesaturi din fibre naturale (in, canepa, bumbac).

Printre modalitatile posibile de stimulare a exporturilor de textile si articole de imbracaminte romanesti pe piata elvetiana se numara:

·         acordarea unei atentii sporite tendintei pietei europene de orientare din ce in ce mai accentuata catre tesaturile din fibre naturale (in si canepa).

·         implicarea asociatiilor patronale de ramura in stabilirea de contacte cu asociatiile similare elvetiene:

 

       Federatia Elvetiana din Industria Textila

       Swiss Textile Federation (TVS)

       Beethovenstrasse 20

       Box 2900

       8022 Zurich

       Telefon +41 (0)1 289 79 79

       Fax +41 (0)1 289 79 80

       e-mail: contact@tvs.ch

Federatia Elvetiana a Importatorilor si Distribuitorilor

Vereinigung des Schweizerischen Import- und Grosshandels - VSIG 

Güterstrasse 78; Postfach

CH - 4010 Basel

Tel: +41 (0)61 228 90 30

Fax: +41 (0)61 228 90 39

e-mail : info@vsig.ch

 

§          Mobilier si articole de interior

 

Piata elvetiana de mobila si articole de interior este estimata la circa 3,5-3,6 miliarde CHF din care importul reprezinta circa 3 miliarde CHF.

Din analiza datelor statistice rezulta ca o treime din piata este data de partea franceza a Elvetiei, centrul si estul (zonele de limba germana) reprezentand restul de doua treimi.

Principalii furnizori pentru mobilierul importat sunt Germania si Italia care asigura fiecare circa 30% din totalul importurilor de mobila si accesorii.

Ca material, cumparatorul elvetian prefera mobilierul din lemn combinat cu sticla, piatra sau metal. Se remarca o scadere importanta in preferinte a obiectelor de mobilier la confectionarea carora se utilizeaza materiale plastice.

Exista oportunitati de dezvoltare a segmentului de piata in urmatoarele sub-sectoare :

·         mobila din lemn, inclusiv mic mobilier si articole de decoratiuni interioare si accesorii,

·         mobilier de gradina,

·         panouri din lemn masiv pentru mobilier, usi pentru dulapuri de bucatarie, trepte pentru scari din lemn

·         elemente din lemn pentru confectionarea de usi si ferestre

Sub-sectorul mobilierul pentru birou este estimat la circa 800 milioane CHF. Productia elvetiana de mobilier de birou si de scaune nu reuseste sa satisfaca cererea. 

Distributia si vanzarea cu amanuntul se fac prin intermediul retelelor specializate. Circa o treime din mobilierul de pe piata elvetiana este vandut in sistemul "cash-and-carry", adesea dezasamblat.

Modalitatile posibile de dezvoltare a pietei sunt asemanatoare cu cele enumerate anterior (confectii si articole de imbracaminte).

In opinia noastra, implicarea Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR) si a Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR) in organizarea de standuri comune la targurile specializate sau initierea de misiuni economice in colaborare cu asociatiile similare elvetiene ar avea efecte pozitive in stimularea exportului romanesc de mobilier si articole din lemn pe aceasta piata.

 

Asociatia Elvetiana din Industria Mobilei

Verband der Schweizer Möbelindustrie (SEM)

Einschlagweg 2,

Postfach 116,

CH-4932 Lotzwil

Tel.: +41 (0)62 919 72 42,

Fax: +41 (0)62 919 72 49

E-Mail: sem-info@sem.ch

Asociatia Elvetiana a Comerciantilor de Mobila

Association Suisse du Négoce de

l'Ameublement (ASNA/SMFV)

Route Torny-Petit

CH-1749 Middes

Tel: (41-26) 658-14-82

Fax: (41-26) 658-14-81

 

  

§          Echipamente de calcul si aplicatii sofware

Elvetia se numara printre cele mai computerizate tari la nivel mondial, cu o tendinta continua de crestere

In ciuda dimensiunii relativ reduse, piata elvetiana este privita ca o piata foarte atractiva, competitiva si in continua dezvoltare. Nivelul foarte ridicat de computerizare este datorat in buna parte dezvoltarii sectoarelor industriale cu un grad ridicat de automatizare cum ar fi ingineria mecanica, industria chimica si cea a instrumentelor de precizie precum si sectorului serviciilor (turism, banci si asigurari), domenii a caror competitivitate la nivel mondial este strans legata de implementarea de solutii hardware si software de ultima generatie.

De asemenea, Elvetia este tara unde isi au sediul numeroase organizatii internationale si corporatii multinationale, acestea contribuind la cresterea cererii in domeniul tehnologiei comunicatiilor.

De asemenea, exista o tendinta de crestere a cererii de solutii software integrate care sa conduca la cresterea productivitatii, prin procesarea automata a datelor si control automat al proceselor tehnologice si implicit, la reducerea costurilor de operare. Solutiile web, multitasking, multimedia, procesare de date si imagini, desktop, e-mail, CAD/CAM/CAL din domeniul ingineriei se numara printre cele mai solicitate produse software pe piata elvetiana.

 

§          Produse BIO

Conform estimarilor, in urmatorii 20 de ani peste  50% din populatia Elvetiei se va situa peste varsta de 50 de ani. Aceasta va reprezenta un segment de piata (cetateni cu varste cuprinse intre 50-70 de ani) cu o mare putere de cumparare, format din clienti dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare naturale, calitativ superioare si sanatoase, de natura organica.

In acelasi timp, consumatorii tineri sunt atrasi de produse alimentare din categoria "wellness". In aceste conditii se poate anticipa o tendinta de crestere a cererii de produse organice, destinate dietelor alimentare.

Pe de alta parte, gradul de educatie ridicat al cumparatorului elvetian relativ la problemele de mediu si efectele poluarii chimice asupra sanatatii umane, vor conduce, de asemenea, la orientarea  politicii agricole catre stimularea culturilor de  produse organice.

In general distributia si desfacerea produselor organice se poate face prin intermediul celor doua mari lanturi de supermaket, Coop si Migros, care au inceput vanzarea de produse marca Bio, in raioane specializate, inca din 1990 ceea ce face ca pretul de vanzare a acestor produse sa fie accesibil pentru un segment cat mai larga de consumatori.

Produsele organice comercializate in lantul COOP poarta marca „BIO SUISSE” sau marca proprie COOP de comercializare a  produselor organice, respectiv „NATURAplan”.

Migros, cel mai mare lant de supermarket-uri din Elvetia, dezvolta de asemenea programe in domeniul produselor organice.

Marcile sub care Migros comercializeaza produsele organice sunt “Migros Bio” si „Mio Plant natura”.

In Elvetia accesul pe piata a produselor Bio este bine reglementat.

Produsele Bio importate pot fi certificate si marcate "BIO SUISSE" numai de catre un detinator al licentei BIO SUISSE.

Nu sunt stabilite cote speciale pentru  importul de produse organice in raport cu importurile de produse conventionale.

Nu exista un regim diferentiat al taxelor vamale care se aplica la importul de produse organice fata de cele conventionale

Pretul produselor de natura organica este in general mai ridicat decat al celor conventionale in special datorita costurilor de productie si de distributie mai ridicate, majoritatea consumatorilor acceptand diferente de pret cu 10-30% mai mari pentru produsele organice.

 

 

V. Constituirea unei firme in Elvetia

 

Ca regula generala, libertatea comertului si a activitatilor industriale, garantate prin constitutia elvetiana, permit oricarei persoane, inclusiv nerezidentilor, sa opereze o afacere in Elvetia, sa-si infiinteze o companie sau sa detina interese in una existenta. In principiu, nu se impune, in acest scop, obtinerea prealabila a unei aprobari din partea autoritatilor, camerelor de comert sau a asociatiilor profesionale. Cetatenii straini care doresc sa initieze si sa-si conduca personal propria afacere in Elvetia trebuie mai intai sa obtina permisul de rezidenta si de lucru.

 

Legea elvetiana recunoaste cinci tipuri de forme de afacere:

 

·             constituirea unui parteneriat sau a unei societati pe actiuni;

·             deschiderea unei sucursale sau branch ;

·             achizitionarea unei companii existente (parteneriat sau societate pe actiuni);

·             realizarea unui joint-venture (parteneriat sau societate pe actiuni);

·             stabilirea unei aliante strategice cu sau fara investitii;

 

Cele mai intalnite forme de prezenta a firmelor straine in Elvetia sunt sucursala sau branch-ul .

 

Ca forme posibile de organizare a unei afaceri, legea elvetiana face distinctia intre parteneriat si compania pe actiuni. Formele de parteneriat, sunt predominante in Elvetia si sunt agreate pentru afaceri mai mici in timp ce societatea pe actiuni este o forma alternativa de organizare adoptata, in general, de companiile mijlocii si mari.

 

Avantajele oferite de formele de parteneriat sunt:

·             procedura de constituire simpla si putin costisitoare

·             posibilitatea evitarii dublei taxari in Elvetia (in cazul societatii pe actiuni profitul este taxat de doua ori, o data la nivelul societatii si apoi ca divident distribuit actionarului)

·             este o forma de organizare adaptata companiilor mici

 

Dezavantajele formelor de partenerit provin din:

·             raspunderea nelimitata a partenerilor

·             lipsa de anonimat - partenerii sunt inscrisi in Registrul comertului

·             accesul dificil la piata de capital

Formele concrete de organizare a unei afaceri ca parteneriat sau societate pe actiuni, admise de legea elvetiana sunt:

a. desfasurarea unor activitati independente, in nume propriu (raison individuelle/  

 Einzelunternehmen)

 

Orice persoana poate initia si derula independent propria afacere, pe baze comerciale, fara a indeplini formalitati legate de constituire, inscriere la registrul comertului, capital social, contabilitate. Intreprinzatorul are personalitate juridica si desfasoara activitatea economica in nume propriu. Inscrierea in Registrul comertului este facultativa, dar devine obligatorie daca veniturile anuale realizate depasesc 100.000 CHF. Elementele de prezentare (numele) ale acestei forme de organizare trebuie sa cuprinda obligatoriu numele intreprinzatorului individual care desfasoara actul comercial iar in descrierea domeniului de activitate nu sunt permise referiri care sa lase impresia existentei unei societati. Nu este obligatorie constituirea unui capital social. Intreprinzatorul isi desfasoara activitatea in mod independent insa responsabilitatea acestuia este totala si se extinde inclusiv asupra bunurilor personale.

 

b. societate simpla sau parteneriatul (Société simple / einfache Gesellschaft)

 

Este constituita, fara formalitati speciale, in urma asocierii libere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice cu scopul derularii unei afaceri pe baze comerciale. Repartizarea sarcinilor, mecanismul decizional si distribuirea profitului sunt in general stabilite prin contractul de asociere. In cazul in care nu exista contract de asociere se aplica prevederile Codului de Obligatiuni, cu privire la societatile simple. O societate simpla nu are nume, nu are personalitate juridica, nu se inscrie in Registrul comertului si nu este obligata sa tina contabilitatea. Responsabilitatea asociatilor este solidara si nelimitata si se extinde si asupra bunurilor personale ale acestora. Veniturile societatii nu sunt taxate, insa membrii asociati sunt taxati individual. In cazul in care veniturile individuale anuale depasesc 100.000 CHF, asociatii sunt obligati sa se inscrie (individual) in Registrul comertului si sa tina contabilitate proprie.

 

c. societatea in nume colectiv (Société en nom collectif / Kollektivgesellschaft)

 

Este constituita prin asocierea, recomandabil pe baza de contract de asociere, dintre doua sau mai multe persoane fizice (nu este accesibila persoanelor juridice) in scopul derularii unei activitati economice. In lipsa unui contract de asociere, relatiile dintre asociati se supun prevederilor Codului de Obligatiuni. Numele societatii este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor sau din numele de familie a cel putin unui asociat urmat de «& Cie» sau «Frères», spre exemplu, astfel incat sa rezulte natura raporturilor sociale intre asociati. Societatea trebuie inscrisa in Registrul comertului (pentru activitati comerciale inscrierea este declarativa, pentru activitati ne-comerciale precum profesiuni libere, artizanat sau agricultura, cu cifra de afacere mai mica de 100.000 CHF, inscrierea este constitutiva) si este obligata sa tina contabilitatea activitatilor desfasurate. Constituirea capitalului este facultativa, daca in contractul de asociere nu este alfel prevazut, iar in cazul in care se face, aportul asociatilor la capital este acelasi. Aceasta forma de organizare nu are personalitate juridica dar societatea poate totusi, sub numele propriu inscris in Registrul comertului, sa detina drepturi, sa aibe angajamente, sa actioneze si sa fie actionata in justitie.

Raspunderea fata de terti este solidara si nelimitata pentru toti asociatii, in prima instanta raspunzand cu patrimoniul societatii si in subsidiar cu bunurile personale.

Neavand personalitate juridica, societatea in nume colectiv nu este supusa impozitarii, insa veniturile acesteia se distribuie membrilor asociati care sunt impozitati individual.

 

d. societate cu responsabilitate limitata (Société à Responsabilité Limitée – S.A.R.L./ 

    Gesellschaft mit beschränkter Haftung – GmbH)

 

Societatea cu responsabilitate limitata este alcatuita prin asocierea, pe baza de statut, dintre doua sau mai multe persoane sau societati comerciale (elvetiene sau straine). Societatea se constituie si capata personalitate juridica odata cu inscrierea in Registrul comertului, care este obligatorie. Capitalul social nu poate fi inferior valorii de 20.000 CHF dar nici nu poate depasi 2.000.000 CHF. Acesta se imparte in parti sociale de cate 1.000 CHF minim sau multiplu de 1.000 CHF, fiecare asociat avand obligatia sa depuna,  la infiintare, 50% din participare.

Impozitarea societatii se face asupra profitului si a capitalului, iar a asociatilor, individual, asupra partilor sociale (avere) si asupra beneficiilor repartizate (ca venituri).

Aceasta forma de organizare a unei afaceri nu este foarte raspandita in Elvetia . Ca urmare a modificarii prevederilor legale cu privire la capitalul minim de constituire a unei societati pe actiuni, care a crescut la 100.000 CHF, acest tip de entitate a devenit mai interesanta. Oricum numarul de companii S.A.R.L. din Elvetia reprezinta doar 10% din numarul companiilor inregistrate ca S.A.

 

e. societate in comandita (Société en Commandite / Kommanditgesellschaft)

 

Este o structura asemanatoare cu cea definita de societatea in nume colectiv cu deosebirea ca, in cazul societatii in comandita, asociatii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Responsabilitatea este nelimitata si solidara pentru unul sau mai multi dintre asociatii persoane fizice si doar pana la concureanta capitalului social subscris pentru ceilalti asociati persoane fizice sau juridice (comanditarii).  Societatea trebuie inscrisa in registrul comertului iar numele societatii, ca si in cazul societatii in nume colectiv, este alcatuit din numele de familie al tuturor asociatilor cu raspundere nelimitata sau din numele de familie a cel putin unuia dintre acestia urmat de «& Cie»,  «Frères», etc., in scopul evidentierii raporturilor sociale intre asociati. De asemenea, comandita, determinata prin contractul de societate,  face obiectul inscrierii in Registrul comertului. Nu exista limitari prin lege cu privire la capitalul social.

Societatea nu are personalitate juridica: doar asociatii sunt titulari de drepturi si obligatiuni. Totusi, sub numele propriu inscris in Registrul comertului, societatea poate sa detina drepturi, sa aibe angajamente, sa actioneze si sa fie actionata in justitie.

Raporturile intre asociati sunt definite prin contractul de asociere, iar in cazul in care nu exista contract de asociere se aplica reglementarile legale valabile pentru societatea in nume colectiv, completate cu cele relativ la societatea in comandita.

Societatea in comandita nu se impoziteaza insa participarea la capital si veniturile societatii sunt impozitate individual ca venituri proprii si bunuri private ale asociatilor.

 

f. societate pe actiuni (Société anonyme – SA / Aktiengesellschaft - AG)

 

Societatea pe actiuni este forma de organizare care separa complet bunurile societatii de bunurile private ale actionarilor ceea ce face diferenta marcanta fata de celelalte tipuri de societati. Numarul minim de asociati, persoane fizice sau persoane juridice, este de 3 dintre care cel putin unul trebuie sa fie elvetian rezident in Elvetia.. Pentru constituirea unei astfel de societati se apeleaza in general la firme de consultanta specializate, la notari sau avocati.

Toate regulile referitoare la societate se definesc in statutul acesteia care, impreuna cu actul constitutiv, trebuiesc autentificate notarial. Inscrierea in Registrul comertului este obligatorie. Capitalul social minim, stabilit prin lege, este de 100.000 CHF iar la infiintare, capitalul varsat trebuie sa reprezinte 20% din capitalul social dar nu mai putin de 50.000 CHF. Valoarea minima a unei actiuni nominative sau la purtator este de 0.01 CHF.

Administratorii, numiti de Adunarea Generala, sunt angajati ai societatii. Conform legislatiei elvetiene Consiliul de Administratie trebuie sa fie compus in majoritate din elvetieni cu domiciliul in Elvetia.

Societatea pe actiuni este cel mai raspandit tip de companie in Elvetia. In cele mai multe cazuri firmele straine care opereaza aici opteaza pentru aceasta forma de organizare a sucursalelor lor.

 

Detalii suplimentare referitoare la tipurile de societati din Elvetia sunt prezentate in Anexa 4.

 

VI. Informatii utile pentru oamenii de afaceri

 

Documente de calatorie

Cetatenii romani care doresc sa calatoresca in Elvetia nu au nevoie de viza si trebuie sa detina un pasaport valabil inca cel putin 6 luni de la data calatoriei.

 

Bunuri care pot fi introduse in Elvetia, fara taxe vamale

Calatorii cu domiciliul in Elvetia sau in strainatate pot introduce in Elvetia, fara plata taxelor vamale, o data pe zi, urmatoarele bunuri si valori:

·         Obiectele personale folosite pe perioada voiajului (imbracaminte, articole de toaleta, articole de sport, aparat fotografic sau de filmat, echipament video, calculator portabil, instrumente muzicale, si alte obiecte de uz curent) ;

·         Produse din tutun: max. 200 bucati tigarete, 50 bucati tigari si 250g tutun de pipa;

·         Bauturi alcoolice: cu o tarie alcoolica de pana la 15% vol. Max. 2 litri si peste 15% vol. 1 litru;

·         Alte bunuri de orice fel, in limita valorica a 300 CHF. Daca valoarea totala a bunurilor depaseste 300 CHF, toate aceste bunuri sunt supuse la plata taxelor vamale.

 

Ciculatia e drumurile publice (autoturisme)

·         Taxa pe drumurile publice / Vinieta

Pentru circulatia autoturismelor pe drumurile publice se percepe o taxa anuala de 40 CHF (vinieta).

Vinieta este valabila incepand cu 1 decembrie a anului precedent celui inscris pe ea pana la 31 ianuarie a anului urmator. Utilizarea drumurilor publice fara vinieta valabila, lipita direct pe parbrizul autoturismului, se pedepseste cu amenda in valoare de 100 CHF si plata taxei anuale pe drumurile publice de 40 CHF.

Procurarea vinietei se poate face in Elvetia de la oficiile postale, birourile de vama, statiile de benzina si garaje, oficiile cantonale de inmatriculare auto, iar in strainatate de la agentiile Oficiului Elvetian de Turism, asociatiile/cluburile automobilistice

·         Viteza maxima

Viteza maximă admisă este de : 120 km/h – pe autostradă;  70-80 km/h – drum naţional; 30-60 km/h – in aglomeraţii urbane.

·         Pana sau accident

In caz de pana sau accident pe drumurile publice automobilistii se pot adresa la :

 

AUTOMOBILE CLUB DE SUISSE (ACS) – membră a FIA  (Federaţia Internaţională a Automobilului), Wasserwerkgasse 39, 3000 Berne 13, Tel: 031-328 31 11

sau

TOURING CLUB SUISSE (TCS) – membră a AIT (Alianţa Internaţională de Turism), Rue Pierre Fatio no. 9, 1211 Geneve 3

 

·         Parcarea autovehiculelor

 

In locurile marcate cu albastru parcarea este gratuită pe durata maxima de o ora şi 30 minute. In spaţiile marcate cu vopsea albă, parcarea este cu plata si, de regulă, limitată în timp. Locurile de parcare marcate cu vopsea galbenă sunt destinate maşinilor salvării, poliţiei, pompierilor şi altor categorii de maşini speciale.

·         Alte informatii

Rata maximă de alcool în sânge  admisa: 5 la mie.

Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie iar casca de protecţie este obligatorie pentru motociclisti şi pasagerii acestora.

Este recomandabil sa se circule cu luminile de intalnire aprinse. La intrarea in tunel este obligatorie folosirea luminilor de intalnire.

Copiii sub 7 ani nu sunt admişi pe scaunul din faţă.

Triunghiul de semnalizare, trusa medicală şi un set de becuri de schimb sunt obligatorii.

Vârsta minimă a conducătorului auto : 18 ani

Documentele necesare la calatoria cu un autovehicul :  permis naţional de conducere (valabil); certificat de înmatriculare al vehiculului sau certificatul de închiriere; certificat international de asigurare (carte verde); placă de identitate naţională.

 

Taxa federala asupra traficului rutier cu vehicule grele

 

Se percepe in functie de greutatea totala a vehiculului, de categoria de emisii poluante si de numarul de kilometri parcursi (in Elvetia si Liechtenstein).

 

Taxa trebuie platita pentru vehiculele care:

-au o greutate mai mare de 3.500 Kg.,

-sunt utilizate pentru transport marfuri si persoane,

-sunt inmatriculate in Elvetia sau in strainatate si utilizeaza reteaua rutiera elvetiana si a Principatului Liechtenstein.

 

Taxele sunt urmatoarele (valabile de la 01.01.2005):

 

Categoria de taxa

Norma de poluare Euro

Tarif in centime/tona-kilometru

I

Euro 1, Euro 0 si anterioare

2,88

II

Euro 2

2,52

III

Euro 3, Euro 4 si ulterioare

2,15

 

Alte informatii utile

      Programul de lucru

Elvetia se aflã pe fusul orar GMT+1 sau la 1 ora fata de Romania. Orarul de vara incepe in ultima sambata din martie si se termina in ultima sambata din octombrie (GMT+2).

Birourile sunt deschise în mod obisnuit intre 08.00 si 17.00. Majoritatea firmelor iau o pauza de prinz intre 12.00 si 14.00.

Bancile sunt deschise in timpul saptamanii (de luni pana vineri) între 08.30-16.30. Sucursalele din garile feroviare si aeroporturi au uneori un program mai lung, inclusiv pe timpul weekend-ului.

      Sarbatori

Sarbatorile legale sunt: 1 ianuarie; 10, 12 si 13 aprilie; 21 si 31 mai; 1 iunie; 1 august; 25 decembrie. In cantoanele in care predomina catolicismul se respecta si urmatoarele date: 11 iunie; 15 august; 1 noiembrie si 8 decembrie. Ziua muncii (1 mai) se sarbatoreste diferit, de la canton la canton.

      Programul targurilor si al manifestarilor expozitionale

Programul complet al targurilor si manifestarilor expozitionale programate in Elvetia in perioada 2007-2008 (in limbile engleza, franceza, germana si italiana) este prezentat pe site-ul www.messenschweiz.ch, al Asociatiei elvetiene a targurilor (Vereinigung Messen Schweiz VMS)

 

Ø       Adrese utile

 

Ambasada Romaniei in Elvetia

 

Cancelaria

          Kirchenfeldstrasse 78,

CH-3005 Berna

Tel.: 00 41 31-352 35 22, 352 53 00

Fax: 00 41 31-352 64 55

http://berna.mae.ro

roumanie.amb@befree.ch

 

Sectia consulara

Brunnadernstrasse 20

CH-3006 Berna

Tel.: 00 41 31-352 35 21

Fax: 00 41 31-352 35 51

consulat.berne@freesurf.ch

 

Biroul Consilierului Economic

Brunnadernstrasse 20

CH-3006 Berna

Tel.: 00 41 31-352 35 46

Fax: 00 41 31-351 82 28

economic-berna@freesurf.ch

 

Misiunea Permanenta a Romaniei la Geneva

6, Chemin de la Perrière

CH-1223 Cologny-Geneva

Tel.: 00 41 22-751 09 00, 752 10 90

Fax: 00 41 22-752 29 76

mission.romania-wto@romaniaunog.org

 

Consulate onorifice ale Romaniei in Elvetia si Principatul Liechtenstein

 

Zurich

Consul onorific - Dimitri STURDZA

10 Industriestrasse,

CH-8618 Oetwil an See
Tel.: 00 41 1-9296542

Fax: 00 41 1-9296505

 

          Schaan, Principatul Liechtenstein

          Im alten Riet 125

          LI-9494 Schaan

          Tel.: 00 423-239 23 97

          Fax: 00 423-239 23 24

         

       

Geneva

Consul onorific - Pierre HILTPOLD

16 Rue Vautrier,

CH-1229 Carrouge

Tel.: 00 41 22-8271518

Fax: 00 41 22-8271519

 

          Lugano

          Consul onorific – Marinela SOMAZZI

          Riva Paradiso 42

          CH-6900 Lugano

          Tel. 00 41 91-994 93 92

          Fax 00 41 91-994 93 35

          consorom@bluewin.ch

  

Ambasada Confederatiei Elvetiene in Romania
str. Grigore Alexandrescu 16, RO-010626 Bucuresti
Tel.: 021-206 16 00, 206 16 50
Fax: 021-206 16 60
http://www.sdc-seco.ro

 

Secretariatul de Stat pentru Economie – SECO

(Staatssekretariat für Wirtschaft / Secrétariat d’Etat à l’Economie9

Effingerstrasse 27

CH-3003 Berna

Tel.: 00 41 31-324 08 00

Fax: 00 41 31-325 73 61

www.seco.admin.ch

 

OSEC – Business Network Switzerland

Stampfenbachstrasse 85

Postfach 492

CH-8035 Zürich

Tel. 00 41 44-365 51 51, 365 52 67

Fax 00 41 44-365 52 21

www.osec.ch

 

Federatia intreprinderilor elvetiene (economiesuisse) / Verband der Schweizer Unternehmen (economiesuisse) / Fédération des entreprises suisses (economiesuisse)

Hegibachstrasse 47

Postfach

CH-8032 Zürich

Tel. 00 41 44-421 35 35

Fax 00 41 44-421 34 34

www.economiesuisse.ch

info@economiesuisse.ch

 

Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala – SEC

Handelskammer Schweiz-Mitteleuropa SEC  

Stauffacherstrasse 45,

CH-8026 Zürich

Tel.: 00 41 43-322 25 55

Fax: 00 41 43-322 25 53

max.steiner@sec-chamber.ch 

heidi.sprenger@sec-chamber.ch

www.sec-chamber.ch

 

Camera de Comert Elvetia- Romania CCE-R

Markus Wirth, Presedinte

Gentiana Avrigeanu, Director executiv

Str. Icoanei 40, Sc.2, Parter
RO-020457 Bucuresti 2
Tel./Fax  00 40 21-212 27 07

www.ccer.ro      ccer@ccer.ro

 

 

Adrese utile INTERNET: Anexa 5

 

Anexa 1

 

 

ACORDURI INTRE ELVETIA SI UNIUNEA EUROPEANA

 

ACORDURI BILATERALE I ( incheiate in 1999, intrate in vigoare la 1 iunie 2002)

 

·          Acordul referitor la libera circulatie a persoanelor. Conform acordului, libertatea deplina de miscare atat pentru cetatenii elvetieni cat si pentru cei comunitari, urmeaza sa se realizeze treptat, in urmatorii 12 ani. Acordul prevede recunoasterea mutuala a calificarii profesionale si a drepturilor legate de asigurarile sociale. Sistemul de cote pentru permisele de munca acordate cetatenilor comunitari pentru Elvetia va fi eliminat gradual, intr-o perioada de proba de 5 ani.  In schimb, cetatenii elvetieni au dreptul de a obtine permise de munca pentru UE imediat, fara nici o restrictie. Dupa expirarea perioadei de proba, Elvetia va dispune de inca o perioada de 7 ani in care, daca numarul muncitorilor emigranti, originari din UE, va fi mai mare decat cel estimat, sistemul de cote va putea fi reintrodus. La sfarsitul perioadei totale de 12 ani, miscarea libera a persoanelor urmeaza sa devina realitate in baza unui referendum a carui organizare ramane la latitudinea Consiliului Federal.

·          Transportul rutier este un alt subiect sensibil. Conform acordului, partea elvetiana urmeaza ca intr-o perioada de 5 ani sa inlature limitarile legate de greutatea maxima transportata (in prezent 28 tone) si sa permita tranzitul pentru camioane cu o sarcina utila de pana la 40 tone. In scopul reducerii traficului rutier de marfa cu pana la 50%, Elvetia va construi doua tunele feroviare trans – Alpine. Proiectul, a carui valoare finala este estimata la 13,6 miliarde CHF, va avea ca efect cresterea competitivitatii si implicit stimularea transportului feroviar. Lucrarile de constructie urmeaza sa fie partial finantate prin introducerea de taxe suplimentare pentru transportul rutier de marfa, aplicate atat transportatorilor interni cat si celor externi, in functie de greutatea transportata, parcurs si nivelul emisiilor poluante. Spre exemplu, pana in 2008, camioanele UE care vor traversa Elvetia pe ruta Basel – Chiasso, principala cale de tranzit a Elvetiei, vor plati circa 325 CHF pe cursa, adica de aproape 13 ori mai mult decat taxa perceputa in prezent pentru un camion de 28 tone. Restrictiile actuale referitoare la traficul de noapte si in zilele de Duminica se mentin.

·          Transportul aerian – Acordul prevede ca in urmatorii doi ani compania nationala de transport aerian sa capete acelasi statut ca si rivalii sai comunitari. Astfel, aceasta va putea opera in interiorul UE dar nu intre aeroporturi aflate in aceeasi tara. In plus firmele elvetiene interesate vor obtine dreptul de a detine companii aeriene din cadrul UE.

·          Agricultura – Fermierii elvetieni, beneficiari ai unei politici agricole bazata pe subventii substantiale, se vor confrunta pe piata UE cu o competitie marita. Accesul unor produse agricole, atat pe piata comunitara cat si pe cea elvetiana,  va fi facilitat de reducerea tarifelor si inlaturarea barierelor comerciale. Oricum, acordul nu prevede eliminarea totala a protectiilor acordate fermierilor elvetieni.

·          Cercetare dezvoltare – Universitatile si companiile elvetiene pot participa la programele de cercetare comunitare in aceleasi conditii ca si ceilalti membri ai UE. Acest privilegiu solicita insa din partea elvetiana un efort financiar suplimentar de 60 milioane CHF.

·          Achizitiile publice – Companiile din UE au acces nediscriminatoriu la achizitiile publice in Elvetia si, pe cale de reciprocitate, companiile elvetiene beneficiaza de aceleasi drepturi in tarile UE.  Conform acordului, practicile de tratare preferentiala a companiilor locale sunt eliminate.

·          Barierele tehnice in calea comertului – Testele, certificatele si standardele de calitate capata recunoastere mutuala pentru marea majoritate a produselor industriale. In cazurile speciale, in care specificatia elvetiana difera de cea comunitara, partea elvetiana poate efectua testari suplimentare.

 

ACORDURI BILATERALE II (incheiate in 2004, cu date diferite de intrare in vigoare)

 

Acordul

Data ratificarii de catre UE

Data ratificarii de catre Elvetia

Data intrarii in vigoare a acordului

Punerea in aplicare a acordului

Produse agricole transformate

Ianuarie 2005

Martie 2005

30 martie 2005

1 februarie 2005

Statistica

Februarie 2006

Mai 2005

1 ianuarie 2007

Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare

Mediu

Februarie 2006

Mai 2005

1 aprilie 2006

Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare

Media

Februarie 2006

Octombrie 2005

1 aprilie 2006

Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare

Pensii

Noiembrie 2004

Mai 2005

31 mai 2005

Acord aplicabil pensiilor varsate de Comisia Europeana incepand cu 1 ianuarie 2006 (art.5, par.2)

Schengen

 

Martie 2006

In prima luna dupa ce Secretarul general al Consiliului UE a constatat indeplinirea conditiilor formale privind exprimarea consimtamantului partilor implicate

Aplicarea acordului este subordonata unei decizii a Consiliului UE, luata in unanimitate de catre statele care aplica Acordul Schengen, dupa evaluarea capacitatii Elvetiei de a pune in aplicare Acordul Schengen. De altfel, acordul nu este aplicat decat daca acordurile Schengen Elvetia-Danemarca si Elvetia-Norvegia-Islanda, precum si acordul Dublin Elvetia-CE  sunt, de asemenea, puse in aplicare (art.15)

Dublin

 

Martie 2006

In prima zi a lunii care urmeaza depunerii ultimului instrument de ratificare

Acordul nu este aplicat dacat daca acordurile Dublin Elvetia-Danemarca si Elvetia-Norvegia-Islanda, precum si acordul Schengen Elvetia-CE sunt de asemenea, puse in aplicare (art.14)

Lupta antifrauda

(acord mixt, care trebuie aprobat si de statele membre)

 

 

In prima zi a celei de-a doua luni care urmeaza ultimei notificari a instrumentelor de ratificare

Aceeasi data cu cea a intrarii in vigoare

Fiscalitate

Februarie 2005

Mai 2005

1 iulie 2005

1 iulie 2005 (art.17 si 18 ale acordului - sub forma de schimb de scrisori)

 

 

Anexa  2

 

Acorduri bilaterale Romania-Elvetia

(dupa 1990)

 

Data

Acord bilateral

14 August,1990

Acord între Ministerul sănătăţii din România şi Guvernul elveţian privind un program de restructurare a ministerului

român

28 Ianuarie, 1992

Acord între Guvernul român si Guvernul elveţian privind un

împrumut pe termen mediu de 40 milioane USD

 

26 Noiembrie, 1992

Acord între România şi Elveţia privind acordarea unei

asistenţe financiare

11 August, 1993

Acord de împrumut cu Elveţia pentru ajutor la balanţa de

plăţi a României

25 Octombrie, 1993

Conventia de evitare a dublei impuneri pe venituri si avere

25 Octombrie, 1993

Acord între România şi Elveţia privind promovarea şi prote-

jarea reciprocă a investiţiilor

8 Noiembrie, 1995

 Acord între România şi Elveţia privind cooperarea tehnică

nerambursabilă (pt. consultanţă, studii de fezabilitate, forma-

re de cadre, implementare de proiecte)

9 Februarie, 1996

Acord între România şi Elveţia privind readmisia persoane-

lor în situaţii ilegale

Aprilie, 1996

Protocol adiţional la Acordul din noiembrie 1992, privind

acordarea unei asistenţe financiare

26 Iulie, 1999

Memorandum de Acord româno-elveţian privind coopera-

rea în domeniile justiţiei şi poliţiei

25 Noiembrie,1999

Acord intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal al Elvetiei privind schimbul de stagiari

16 iunie 2005

Acord intre Ministerul Economiei si Comertului si Departamentul Federal pentru Economie privind cooperarea in domeniile energie, mediu si alte sectoare industriale

(in renegociere)

 

 

Anexa 3

 

 

Evolutia schimburilor comerciale romano-elvetiene

in perioada 1989-2006

(conf. statisticii romanesti)

 

 

Anul

U.M.

Total

Export

 romanesc

Import romanesc

Sold balanta

1989

mil.USD

128,9

  87,1

  41,8

    45,3

1995

mil.USD

261,9

  63,3

198,6

-135,3

1996

mil.USD

230,3

  37,8

192,5

-154,7

1997

mil.USD

192,3

  43,9

148,4

-104,4

1998

mil.USD

186,0

  50,5

135,5

  -85,0

1999

mil.USD

182,8

  56,8

126,0

  -69,2

2000

mil.USD

211,8

  58,1

153,7

  -95,5

2001

mil.USD

222,6

  53,9

168,7

-114,8

2002

mil.USD

225,9

  71,1

154,8

  -83,7

2003

mil.USD

321,8

106,3

215,5

-109,2

2004

mil.USD

467,3

141,6

325,7

-184,1

2005

mil.EUR

473,9

150,2

323,7

-173,6

2006

mil.EUR

578,8

157,5

421,3

-263,9

2007

mil.EUR

578,2

221,6

356,6

-135,0

 

 

Anexa 5

  

Adrese internet in Elvetia

  

Administratia federala

www.admin.ch

cu linkuri la web-site-urile celor 7 departamente federale (ministere) 

Parlament

www.parlament.ch

  

 Departamente federale (ministere) 

Dept. federal de externe

www.dfae.admin.ch

www.eda.admin.ch  

Dept. federal al economiei

-Secretariatul de stat pentru economie - SECO

-Oficiul federal pentru agricultura

-Osec Business Network Switzerland

www.evd.admin.ch

www.seco.admin.ch

www.blw.admin.ch

www.osec.ch

Dept. federal pentru mediu, transporturi, energie si comunicatii

-Oficiul federal pentru energie

 

www.uvek.admin.ch

www.bfe.admin.ch

Dept. federal de finante

-Administratia federala a vamilor

-Tariful vamal de import al Elvetiei

www.efd.admin.ch

www.ezv.admin.ch

www.tares.ch 

Dept. federal de interne

-Oficiul federal pentru statistica

 

-Oficiul federal pentru asigurari sociale

www.edi.admin.ch

www.statistik.admin.ch

www.bfs.admin.ch

www.bsv.admin.ch 

Dept. federal pentru justitie si politie

www.ejpd.admin.ch

Dept. federal pentru aparare

www.vbs-ddps.ch

  

Banca Nationala a Elvetiei

www.snb.ch

  

Federatia intreprinderilor elvetiene

«economiesuisse»

www.economiesuisse.ch

  

Informatii generale despre Elvetia

www.ch.ch

www.swissworld.org

www.myswitzerland.com

  

 

Cantoane

 

Canton

-Semicanton

Site-ul administratiei cantonale, cu informatii complete desore canton

Site-ul camerei de comert si industrie cantonale

Aargau

www.ag.ch

www.aihk.ch

www.ahv-aihk.ch

Appenzell

-Ausserrhoden

-Innerrhoden

 

www.ar.ch

www.ai.ch

 

www.ihk.ch

(CCI St. Gallen-Appenzell)

Basel

-Land / Ville

-Stadt / Campagne

 

www.baselland.ch

www.basel.ch

www.hkbb.ch

(CCI a ambelor semicantoane)

Berna

www.be.ch

www.bern-cci.ch

Fribourg

www.fr.ch

www.cfcis.ch

Geneva

www.geneve.ch

www.ccig.ch

Glarus

www.gl.ch

www.glarusnet.ch/glhk

Graubünden (Grison)

www.gr.ch

www.hkgr.ch

Jura

www.jura.ch

www.ccij.ch

Lucerna

www.lu.ch

www.hkz.ch

Neuchatel

www.ne.ch

www.cnci.ch

Nidwalden

www.nw.ch

 

Obwalden

www.ow.ch

 

Solothurn

www.so.ch

www.sohk.ch

Schaffhausen

www.sh.ch

 

Schwyz

www.schwyz.ch

 

St. Gallen

www.sg.ch

www.ihk.sg

Ticino (Tessin)

www.ti.ch

www.cciati.ch

Thurgau

www.tg.ch

www.ihk-thurgau.ch

Valais

www.vs.ch

www.cci-valais.ch

Vaud

www.vd.ch

www.cvci.ch

Zug

www.zg.ch

 

Zürich

www.zh.ch

www.zurichcci.ch

www.haw.ch (Camera de comert Winterthur)

  

Camera de Comert Elvetia-Europa Centrala (SEC), Zürich

Camera de Comert Elvetia-Romania (CCER), Bucuresti

www.sec-chamber.ch

 www.ccer.ro

  

Registrul Comertului (Indexul central al firmelor elvetiene)

www.zefix.ch

  

 

Alte adrese pentru informatii economice si financiare

 

Comisia federala a bancilor

www.ebk.admin.ch

Oficiul federal al asigurarilor private

www.bpv.admin.ch

Autoritatea de control in materie de control al luptei contra spalarii banilor

www.gwg.admin.ch

Asociatia elvetiana a bancherilor «Swissbanking» 

www.swissbanking.ch

SWX Swiss Exchange

www.swx.ch

Asociatia Elvetiana a Asigurarilor

www.svv.ch

Swiss Funds Association

www.sfa.ch

Federatia elvetiana de turism

www.swisstourfed.ch

Federatia elvetiana a agentiilor de voiaj

www.srv.ch