Liban - Buletin economic, ianuarie 2017

 

 

1. Recomandări ale Fondului Monetar Internaţional

Potrivit Fondului Monetar Internaţional/FMI, noul guvern libanez constituit în luna decembrie 2016 ar trebui să aibă trei obiective majore: sustenabilitatea fiscală/stoparea creşterii datoriei publice; menţinerea stabilităţii cursului de schimb; implementarea de reforme structurale care să reducă/elimine birocraţia care afectează sectorul privat. În context, FMI recomandă autorităţilor libaneze implementarea unor măsuri de natură fiscală, printre acestea numărându-se: adoptarea cât mai rapidă a unui buget credibil (măsură considerată drept un prim semnal al angajamentului ferm de a implementa reforme); creşterea impozitului pe profit de la 15% la 17%; creşterea nivelului taxei asupra câştigurilor din dobânzi de la 5% la 7%; creşterea nivelului TVA de la 10% la cel puţin 11%; creşterea nivelului accizei la tutun; reintroducerea accizei la benzină; creşterea tarifelor la energia electrică. De asemenea, FMI recomandă implementarea unor măsuri vizând eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor, în condiţiile în care se estimează că, în prezent, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor este de cel mult 50% din capacitate. Potrivit FMI, adoptarea de către autorităţile libaneze a măsurilor de mai sus va conduce la creşterea veniturilor bugetare cu 2,5% din PIB în 2017, cu 2,6% din PIB în 2018 şi 2019 şi cu 2,8% din PIB în 2020 şi 2021. Totodată, se estimează că aceste măsuri vor determina şi reducerea nivelului datoriei publice, până la 130% din PIB în anul 2021 (pe de altă parte, FMI estimează că, în lipsa acestor măsuri, nivelul datoriei publice va creşte de la 144% din PIB în 2016 până la 160% din PIB în 2021).

 

2. Refugiaţii sirieni din Liban

Autorităţile libaneze au lansat proiectul intitulat ”Lebanon Crisis Response Plan 2017 – 2020”, care vizează acordarea de protecţie şi asistenţă umanitară directă unui număr de 1,91 milioane de persoane vulnerabile, atât refugiaţi sirieni, cât şi membri ai comunităţilor-gazdă. În acest scop, punerea în practică a proiectului necesită, potrivit autorităţilor libaneze, finanţări de 8-10 miliarde USD, din care în primul an cca. 2,75 miliarde USD (cca. 500 milioane USD pentru asigurarea securităţii alimentare, cca. 370 milioane USD pentru educaţie, cca. 300 milioane USD pentru sănătate). Potrivit estimărilor ESCWA, pierderile suferite de economia libaneză ca urmare a conflictului din Siria au fost în valoare de 13,1 miliarde USD în intervalul 2011-2015, ceea ce reprezintă 5,6% din PIB-ul ţării din acelaşi interval (numai în anul 2015 pierderile au fost de cca. 5,6 miliarde USD sau 11% din PIB). Potrivit UNHCR, la sfârşitul lunii septembrie 2016 în Liban erau 1.017.433 refugiaţi sirieni, din care 54,1% în vârstă de cel mult 17 ani (numărul real este mult mai mare, întrucât nu include refugiaţii sirieni care nu sunt înregistraţi la UNHCR).

 

3. Piaţa autoturismelor noi din Liban în anul 2016

Potrivit datelor Asociaţiei Importatorilor de Autoturisme din Liban, în anul 2016 au fost vândute 36.326 de autoturisme noi, în scădere cu 7,7% faţă de anul 2015. Autotursimele japoneze au reprezentat 37% din total, cele coreene 34,3%, europene 20,8%, americane 7,2% şi chinezeşti 0,7%. Vânzările de autoturisme americane au crescut cu 14,6%, precum şi cele de autoturisme chinezeşti, cu 3,8%. În schimb, vânzările de autoturisme noi japoneze, coreene şi europene au scăzut, respectiv cu 11,3%, 8,1% şi 6,9%. Liderul de piaţă în Liban este Kia, cu 7.525 de autoturisme noi vândute în anul 2016, pe locul doi se află Toyota cu 6.271 de autoturisme, pe locul trei Hyundai cu 5.964 de autoturisme, pe locul patru Nissan cu 4.092 de autoturisme, pe locul cinci Renault cu 1.755 de autoturisme, pe locul şase Suzuki cu 1.383 de autoturisme şi pe locul şapte Mitsubishi cu 1.300 de autoturisme. De asemenea, în anul 2016 au fost comercializate 2.548 de vehicule comerciale noi, în creştere cu 11,1% faţă de valoarea înregistrată în anul 2015.

 

4. Piaţa asigurărilor din Liban în anul 2015

Potrivit datelor Asociaţiei Companiilor de Asigurări din Liban, în primele nouă luni ale anului 2016 companiile de asigurări au încasat prime în valoare totală de 1,19 miliarde USD, în creştere cu 4% faţă de valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă din anul 2015. Primele patru locuri au fost ocupate de către asigurările medicale (prime în valoare de 364,7 milioane USD, 30,6% din total), asigurările de viaţă (prime încasate în valoare de 358,2 milioane USD, reprezentând 30,1% din total), asigurările auto (267,4 milioane USD, 22,5% din total) şi asigurările împotriva incendiilor (85,7 milioane USD, 7,2% din total). În primele nouă luni din anul 2016 companiile de asigurări din Liban au plătit despăgubiri şi compensaţii în valoare totală de 654 milioane USD, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, din care 467,2 milioane USD aferente asigurărilor non-viaţă şi 186,8 milioane USD aferente asigurărilor de viaţă. Per total, 39,4% din despăgubirile şi compensaţiile plătite au fost pentru asigurări medicale, 28,6% pentru asigurări de viaţă, 21,7% pentru asigurări auto şi 3,7% pentru asigurări împotriva incendiilor.

 

5. Investiţiile franceze în Liban

Potrivit Banque du France, în anul 2015 valoarea investiţiilor franceze în Liban a fost de 534,4 milioane euro, în creştere cu 12,2% faţă de valoarea din 2014. De asemenea, valoarea investiţiilor franceze în Liban în anul 2015 a reprezentat 3,2% din valoarea totală a investiţiilor franceze în zona MENA, Libanul ocupând astfel locul 7 (pe primele locuri situându-se Arabia Saudită, cu 4,4 miliarde euro, Egipt, cu 3,5 miliarde euro, Israel, cu 2,7 miliarde euro, Qatar, cu 2,4 miliarde euro, Oman, cu 1,6 miliarde euro şi Iran cu 640,1 milioane euro).

 

 

Cătălin Căşaru, consilier economic, BPCE Beirut