1. Cabinetul regal a redus subventiile acordate la benzina si energie electrică
In urma reducerii incasarilor la bugeul de stat rezultate din vânzarea de petrol, ca urmare a scăderii preţului cu peste 70% din valoarea anului 2014, Casa Regală saudită a decis reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv eliminarea subvenţiilor acordate pentru combustibili şi energie electrică în condiţiile în care acestea acopereau mai mult de 90% din costul producerii.
Astfel, ulterior aplicării acestei măsuri, preţul combustibililor pe piaţa retail a crescut cu aproximativ 50%, de la 0.45 SAR/litru la 0.72 SAR/litru pentru benzina cu cifra octanica 91 si de la 0.60 SAR/litru la 0.90 SAR/litru pentru benzina cu cifra octanica 95.
Preţul energiei electice inca nu a fost modificat, urmand ca aplicarea legii privind reducerea subventiilor sa se aplice pe parcursul anului 2016.
De asemenea, Ministerul Economiei şi Ministerul Finantelor ia in calcul reducerea subvenţiilor acordate pentru apă si introducerea, pe lângă Zakat (taxa islamică platită de companii statului în scopul combaterii fenomenului sărăciei) şi introducerea TVA de 5% pentru produsele non-esenţiale. Acest aspect va fi analizat în cadrul şedinţelor Consiliului de Cooperare al Golfului în scopul introducerii unei astfel de taxe la nivelul tutror statelor member GCC.
2. Ministerul Petrolului a crescut preţul produselor petroliere livrate in Europa dar le-a scşzut pentru piaţa americana în vederea eliminării de pe această piaţă a producătorilor de petrol prin fracturarea hidraulică.
Arabia Saudita, cel mai mare exportator de ţiţei din lume, a ridicat miercuri preţurile petrolului ce vor fi practicate din luna aprilie in Asia si Europa, dar se reduc uşor pentru transporturile către Statele Unite ale Americii.
Miscarea vine după ce pretul petrolului a făcut unele câştiguri cu ţiţei Brent ca urmare a reducerii extracţiei din Marea Nordului ajungând astfel la 37USD/baril şi WTI brut aproape de 34 $ pe baril.
Compania nationala de petrol – Saudi Aramco, aflată în subordinea Ministerului Petrolului a anunţat că, începând cu luna martie va majora pretul cu 0.25USD/baril pentru piaţa asiatică, fiind prima manevra de acest gen de la declansarea crizei petrolului.
Asia, în special China, rămâne cea mai mare piaţă pentru Arabia Saudită şi partenerii săi din Golf înregistrându-se o concurenţă acerbă pe o piaţă supra-alimentată.
Pentru Europa de nord-vest, pretul ţiţeiului arab a fost ridicat cu 0,35$/baril, dar a rămas totusi cu 4,60$/baril sub preţul de referinţă.
Regatul va reduce uşor exportul de petrol catre Statele Unite ale Americii intentionand si o majorare a pretului petrolului cu sume curpinse intre 0,20 $ la 0.30$/baril.
4. Parteneriatul public-privat, necesitate pentru buna funcţionare a Regatului Arabiei Saudite
În prima zi a discuţiilor care au avut loc la deschiderea Forumului Economic Jeddah (JEF) 2016, in data de 02.03.2016, vorbitorii au exprimat necesitatea unor reforme structurale pe toate palierele pieţei ca un mijloc de a combate criza actuală din economia mondială.
Cei care au luat cuvantul au aratat un grad ridicat de optimism cu privire la transformarea economică în Arabia Saudită. Aceştia au declarat că, un cadru instituţional puternic pentru investiţii, ar putea fi pus în aplicare. In mod specific un cadru juridic pentru parteneriat public-privat (PPP).
Abdulaziz O. Sager, preşedintele Centrului de Cercetare din Golf, a declarat ca tema PPP este foarte importantă. Planul de transformare si modernizare al Arabiei Saudite necesită un parteneriat puternic între sectorul guvernamental şi de afaceri.
Forum Economic Jeddah oferă o platformă optima pentru a explora oportunităţile disponibile în diverse domenii economice.
Cu o aplicare corespunzatoare a unui PPP, economia Arabia va depăşi orice dificultăţi, deoarece există viziune clar a guvernului in acest sens.
În prima zi a JEF s-a examinat rolul PPP în dezvoltarea economiei Arabiei Saudite, inclusiv lecţiile învăţate din experienţa altor naţiuni, vecini regionali şi alţi participanti internaţionali, precum şi necesitatea de a depăşi provocările de reglementare.
A doua zi, Excelenta Sa, Dr.Saad Mohammed Mareq, consilier al guvernoratului Mekka privind dezvoltarea zonei economice Mekka, urmat de ministrul turc al transporturilor, afaceri maritime şi Comunicaţiilor Binali Yildirim, au subliniat rolul modelului PPP în promovarea dezvoltarea infrastructurii ţării.
Hasan S. Al-Jabri, CEO al SEDCO Capital, a declarat: "Suntem incantati de tema PPP şi perspectivele de colaborare. Ncesitatea PPP este determinate de nevoia de a facilita sectorul privat, de a naţionaliza, institutionaliza sau comercializa institutii care au un impact major din punct de vedere socio-economic.
Aceste oportunităţi importante conduc la costuri mai mici, eficienţă mai mare şi crearea de locuri de muncă.
Participanţii au ajuns la un consens asupra faptului că provocările cu care se confruntă economia mondială au fost dure, iar regiunea, deşi cutremurată de tulburări politice, urmeaza un program bine stabilit de reforme economice, cu accent pe încurajarea investiţiilor din sectorul privat din Arabia Saudita, rezultand o creştere diversificată .
Arabia Saudită are nevoie să dezvolte trei aspecte ale economiei sale: diversificarea, productivitatea şi IMM-uri. Nu este nevoie de sisteme profesionale de administrare a investiţiilor.
Implementarea PPP in Arabia Saudită foarte posibilă, prin guvernul său, un campion politic. Regatul este acum integrat complet în piaţa globală. Chiar dacă există piaţă, este necesară creşterea atractivităţii acesteia deoarece investitorii caută în întreaga lume pentru oportunităţi.
Regatul trebuie sa ia măsuri impresionante pentru diversificarea economiei. Statele Unite ale Americii, sub administraţia Obama, a autorizat mai multe exporturi către Arabia Saudită, ajutând la sprijinirea infrastructurii şi a PPP mai mult decât toate administraţiile anterioare. Arabia Saudită este într-o poziţie puternică pentru a profita de provocările economice globale decât multe ţări.
De asemenea, mediul de afaceri trebuie sa puna accent pe dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în toate organizaţiile, fie ele mature sau start-up.
Pe parcursul forumului se vor aborda oportunităţile economice in baza cărora Regatul Arabiei Saudite ar putea schimba economia de la una bazata pe industria extractoare a petrolului si petro-chimice la una diversificata. Sesiunile vor urmate de mese rotunde private, cu scopul aducerii faţă în faţă a mediului privat cu reprezentanţii instituţiilor guvernamentale.
Jeddah Economic Forum a fost inaugurat marţi seara, cu discursuri ale prinţului Khaled bin Faisal, consilier al Custodelui celor Două Sfinte Moschei, Regele Salman şi guvernator al Regiunii Mekk, la care au asistat prim-ministrul malaezian Mohammed Najib bin Abdul Razak, precum şi prim-ministru al Turciei Mehmet Simsek.
Atât Razak cât şi Simsek au subliniat faptul că economia mondială şi pieţele emergente au fost într-o perioadă de transformare. Cei doi au mai lăudat abordarea de cptre Arabia Saudita a reformei structurale; salută implicarea sectorului privat în economie, ca mijloc de diversificare a acesteia şi de depăşire a obstacolelor reprezentate de ineficienţele birocratice.
Expertii interntionali au observat că de la criza financiară, numai două guverne din cadrul G-20 şi-au îndeplinit efectiv obiectivul grupului de a ajunge la o creştere a PIB-ului de 2 la sută pe an: Arabia Saudită şi Turcia.
5. Incetinirea cresterii cererii de forţă de muncă în interiorul Regatului Arabiei Saudite
Cererea de forţă
de muncă
pe teritoriulArabiei
Saudite
a crescut cu
46.000
în anul 2015,
cel mai lent ritm de la începutul
monitorizării acestui indice, respectiv 1999.
De asemenea, o
ultimă actualizare a pieţei
forţei
de muncă din Arabia Saudită a scos la iveală faptul că procesul de ”saudizare”
din sectorul privat a scăzut pentru prima oară de la implementarea oficială a
programului în 2011.
În acelaşi timp rata şomajului a scăzut uşor, de la 11,7 la sută în 2014 la 11,5 la sută în 2015.
În anul 2015, ocuparea forţei de muncă totală netă în regat din Golf a văzut o creştere de 417.000, comparativ cu 339.000 în 2014, dar din aceste poziţii, 368.000 (sau 88 la suta) au fost ocupate de non-saudiţi.
În ceea ce priveşte sectorul privat, pentru prima dată de la demararea reformelor pe piaţa forţei de muncă la începutul anului 2011, ocuparea forţei de muncă de către cetăţeni saudiţi a scăzut, toate sectoarele economiei private înregistrând schimbări negative la ratele programului de Saudizare.
Sectorul public a absorbit 93.000 de cetăţeni saudiţi, comparativ cu o creştere de 103.000 în 2014, rata şomajului în rândul femeilor din Arabia crescând la 33,8 la sută în 2015 (în realitate cifrele sunt duble, marea majoritate a femeilor nefiind înregistrată la birourile forţelor de muncă).
Creşterea încetinită a absorbţiei forţei de muncă a fost asociată cu o scădere a ratei de participare, pentru prima dată din 2009 (de la 41,2 la sută în 2014 la 40.2 la sută în 2015).
Declinul ratei de participare înseamnă, de asemenea, că creşterea în vârstă a lucrătorilor saudiţi a fost mai rapidă decât creşterea forţei de muncă saudite. De fapt, numărul de saudiţi în afara forţei de muncă a crescut cu 85.000 în 2015, cu cea mai mare parte a creşterii provenind de la grupele de vârstă mai tinere.
În 2015, imaginea de ansamblu a pieţei forţei de muncă în Arabia Saudită, a continuat să indice o economie în expansiune, iar acoperirea necesităţilor create pe piaţa forţei de muncă totală netă a crescut, dar majoritatea noilor locuri de muncă a mers la non-saudiţi.
Încetinirea ritmului de angajare
din sectorul public în 2015 ar putea fi, de asemenea, din cauza creşterii
numărului orelor de lucru în sectorul public, ceea ce face ca locurile de muncă
din sectorul public mai puţin
atractive decât înainte.
Credem că punerea în aplicare a Programului Regelui Salman, pentru creşterea
eficienţei
lucrătorilor din sectorul public va contribui la îmbunătăţirea
productivităţii
muncii în sectorul public, în special deoarece programul pune accentul pe
necesitatea de a recompensa angajaţii
din sectorul public pe un sistem bazat pe merite, mai degrabă decât tradiţionalele
promoţii
automate
şi
creşteri
salariale bazate pe vechimea în muncă.
De asemenea, cel mai probabil că punerea în aplicare a programului, va include potenţial o creştere a orelor de lucru din sectorul public şi un proces mai selectiv ocuparea forţei de muncă.
Marin Dragnea, secretar I BPCE Riad