Canada - Buletin economic nr. 7/2016

             Pozitii in Canada in legatura cu compromisul privind clauza arbitrala ISDS a CETA

             Compromisul recent realizat privind cea mai controversata parte a CETA, respectiv clauza privind reglementarea disputelor investitor-stat, a generat reactii diverse in randul suporterilor si opozantilor Acordului. Se considera ca anuntul Partilor privitor la convenirea asupra clauzei ISDS (arbitrajul investitor-stat) a incheiat, de fapt, faza de revizuire a tratatului din punct de vedere juridic.

              Canada a fost de acord cu un nou model al ISDS, raspunzand si criticilor interne din ultimele luni care au exprimat preocuparea ca entitatile de afaceri din Europa ar putea actiona in justitie guvernul canadian daca se considerau tratate injust in comparatie cu companiile locale, bineinteles reciproc cu aceleasi drepturi pentru companiile canadiene in Europa. Un astfel de sistem Canada are in vigoare prin NAFTA si multe altele din acordurile sale de liber schimb.

              Comentatorii apreciaza ca noile prevederi CETA sunt mult mai aproape de sistemul ISDS propus de Comisia Europeana in negocierile ulterioare parafarii tratatului. Astfel, cele doua Parti au cazut de acord sa selecteze si sa remunereze un panel de 15 arbitri, abilitati sa decida asupra disputelor dintre companii si state, cinci din tari UE, cinci din Canada si cinci tari terte. Arbitrii vor trebui alesi de guvernele Canadei si tarilor UE, iar mediile de afaceri vor pierde in intregime dreptul de a participa la procesul de selectie.

              Sistemul ISDS din multe alte acorduri de liber schimb ale Canadei prevede ca fiecare parte in disputa sa-si selecteze propriul arbitru pentru un complet de trei membri din sectorul privat, iar cei doi arbitri sa cada de acord asupra unui al treilea arbitru care sa prezideze completul.

              Noul sistem ISDS al CETA elimina dreptul entitatilor de afaceri si al statelor implicate sa selecteze arbitrii care audiaza cazul. Cei trei arbitri vor fi in schimb alesi aleatoriu din panelul celor 15, pentru fiecare caz in parte.

               Alte schimbari aduse la cunostinta de negociatori includ angajamentul Partilor de a crea o instanta de apel a arbitrajelor pana la momentul cand CETA se va implementa, precum si o exprimare mai clara a dreptului statelor de a actiona in interesul public fara a fi tinute raspunzatoare in fata investitorilor.

              Aceste schimbari au fost primite cu reactii diverse de catre expertii juridici in comert international si investitii, unii aplaudand modificarile iar altii considerandu-le nenecesare. Purtatorii de cuvant ai unor grupuri de afaceri au declarat ca noul sistem ISDS este destul de bun pentru a obtine sprijinul lor fata de CETA, in timp ce reprezentanti ai doua grupari ale societatii civile canadiene sustin ca schimbarile nu au mers indeajuns de departe pentru a le schimba opozitia lor fata de acord. Directorul executiv al Canada Europe Rountable for Business, Jason Langrish, a declarat ca „Nu s-a ajuns la solutia perfecta pentru toata lumea, dar cred cel mai important lucru este ca s-a gasit o solutie”.

             Riyaz Dattu, avocat la Osler, Hoskin & Harcourt din Toronto, a declarat ca „Noul sistem de selectare a arbitrilor a fost un compromis intre sistemul arbitrajului ad hoc utilizat in mod obisnuit si tribunalul permanent pentru investitii, propus de UE”.

            „Sistemul mai structurat si permanent al ISDS ar trebui sa contribuie la un proces de uniformizare juridica mai substantiala si sa faca posibil ca arbitrii din disputele Canada-UE sa-si urmeze reciproc precedentele create de deciziile lor”, a declarat Lawrence Herman, avocat la Herman & Associates.

            „Indemnizatiile pentru cei 15 arbitri in fiecare an - in afara remuneratiilor pentru fiecare caz care il judeca – ar putea costa scump, adaugandu-se si celalalt pas al procesului de arbitraj sub forma curtilor de apel”, a opinat Matthew Kronby, avocat la Bennett Jones din Toronto si fostul sef al echipei de negociatori juridici canadieni la CETA. „Ar putea deveni o problema daca Canada si UE ar fi tentate sa selecteze arbitri care in general favorizeaza statele in fata investitorilor, iar in acest caz nu ar mai avea deloc rost un sistem ISDS” a completat acesta.

            „Instanta de apel, un concept nou pentru ISDS, ar putea transa in ambele sensuri, permitand atat statelor cat si companiilor sa faca apel la decizii”, a spus Scott Sinclair, director al Canadian Centre for Policy Alternatives (CCPA). De notat ca CCPA s-a opus CETA, partial din cauza includerii in ISDS a unui mecanism care da companiilor dreptul sa cheme in judecata guvernele. „Cred ca inca exista o amenintare serioasa asupra reglementarilor de interes public”a adaugat acesta.

             „Accentul sporit asupra dreptului guvernelor de a reglementa in interesul public este un pas pozitiv, dar unul cu limitari”, a subliniat Gus Van Harten, profesor de drept la York University. „In opinia mea este esential cine face interpretarea, intrucat arbitrii in mod natural inclinati catre companii sau catre stat ar putea gasi cai de a decide cum doresc, indiferent de situatie” a explicat acesta.

              Totusi, Camera de Comert a Canadei, ca si Canada Europe Roundtable for Business, sprijina in continuare CETA, a declarat purtatorul de cuvant Guillaume Dubreuil, precizand ca ”Noul model ISDS este destul de apropiat de cel vechi , iar Camera il poate accepta daca aceasta ajuta Partile sa faca progrese in CETA”.

                  Cresterea economica in Canada in anul 2015

              Datele recent publicate de Statistics Canada indica revenirea la o crestere slaba in ultimul trimestru al anului 2015. Astfel, Produsul Intern Brut, ajustat cu rata inflatiei, a crescut cu numai 1,2% pe intregul an 2015, in scadere de la 2,5% in 2014. Se subliniaza ca aceasta a fost cea mai slaba crestere de la recesiunea din anul 2009, iar preturile scazute la petrol si alte materii prime au avut o puternica incidenta asupra venitului national, a investitiilor in afaceri si a cererii interne.

               Anul trecut a inceput cu socul petrolier si doua trimestre consecutive de contractie economica. PIB-ul real a crescut cu o rata de 0,8% in trimestrul patru, in scadere de la 2,4% cresterea in trimestrul al treilea, redresarea fiind franata de o noua runda de scaderi ale preturilor la materii prime, o piata americana stagnanta si o incertitudine economica globala.

               Rezultatele celui de-al patrulea trimestru au subliniat persistenta dificultatilor in economie, dar au reusit sa intreaca cele mai pesimiste asteptari ale pietelor financiare si economistilor, multi dintre acestia considerand ca, de fapt, economia nu a crescut deloc in trimestrul patru. Aceste evolutii modeste au condus, totusi, la o revenire a dolarului canadian, care a crescut la 74,54 centi USD, cel mai inalt nivel in ultimele trei luni.

              Trimestrul patru a beneficiat de cheltuielile guvernamentale in crestere si de balanta comerciala ameliorata, desi aceasta a reflectat mai mult slabiciunile in importuri decat consolidarea exporturilor care au scazut, dar intr-un ritm inferior.

              PIB-ul real a crescut in decembrie cu 0,2% fata de luna precedenta, mai lent decat cresterea de 0,3% din noiembrie. Luna decembrie a fost favorizata de datele pozitive ale comertului exterior, productiei si comertului en gros, afectata fiind insa de scaderile in vanzarile de retail si in productia de petrol si gaze.

              Economistii noteaza ca deficienta principala din 2015 au reprezentat-o investitiile in afaceri, care au continuat sa traga in jos economia in al patrulea trimestru, scaderea lor anuala fiind de 6,5%. Pe intregul an, investitiile de afaceri in capital fix – cladiri, masini si echipamente, esentiale pentru expansiunea economica – s-au contractat cu 4,8%, extragand un procent intreg din PIB-ul real.

               Concomitent, consumul privat a crescut cu un procent modest de 1,9% in 2015. „Aceasta incetinire este partial datorata pierderii de locuri de munca in domeniile legate de materiile prime fiind, de asemenea, un efect colateral al unui dolar canadian mai slab, ceea ce a facut ca preturile marfurilor importate sa fie mai ridicate si sa anuleze orice beneficii private rezultate din preturile scazute la combustibil”, noteaza Paul Ashworth, economist sef la North America Capital Economics.

V. Ciobanasu, min.cons., BPCE Montreal