R.F. Germania - Buletin economic săptămânal - 29.01 - 04.02.2016
1- Tendinţe în economia germană
Conform Raportului guvernamental anual privind tendinţele economiei germane şi prognoza pentru 2016, economia germană va evolua în 2016 pe următoarele coordonate:
• Principalul factor care a determinat, în 2015, tendinţa de creştere a economiei germane a fost consumul intern (atât creşterea cheltuielilor private, cât şi a celor publice). Pentru 2016 sunt estimate următoarele evoluţii la nivelul economiei germane: sectorul financiar va rămâne stabil, nefiind de aşteptat evoluţii negative la nivelul zonei euro sau al economiei globale; capacităţile de producţie vor fi ocupate echilibrat; câştigurile vor continua să crească vizibil şi datorită scăderii preţului la petrol; nu este de aşteptat apariţia unor presiuni inflaţioniste; companiile private îşi vor spori investiţiile pe fondul creşterii cererii interne;
• Economia germană va continua să crească în 2016, în pofida condiţiilor dificile înregistrate la nivelul principalelor sale pieţe de export (China, Federaţia Rusă etc): creşterea economică estimată la 1.7% (1.8% previziune iniţială), cererea internă (+2.3%), consumul privat (+1.9%), investiţii în echipamente industriale (+2.2%) şi construcţii (+2.3%), exporturi (+3.2%), importuri (+4.8%), salarizarea (+2.6%). Creşterea economică durabilă este generată în primul rând de consumul intern şi de invesţiile în sectorul construcţiilor, dar şi de preţul scăzut al petrolului, şi un curs de schimb favorabil al monedei euro. Valul masiv de refugiaţi, care au ajuns în ultima perioadă în Germania, va contibui la creşterea cererii interne, fapt care pe termen scurt va fi pozitiv pentru dinamica economică;
• Situaţia pe piaţa muncii se menţine stabilă, atingând cote de angajare fără precedent (43 de milioane de angajaţi în 2015 – al noulea an consecutiv în care creşte numărul angajaţilor). Se prefigurează ca şomajul să rămână, în 2016, la nivelul de 6.4% şi să fie create noi locuri de muncă, mai ales în sectorul serviciilor. Salarizarea va creşte cu 2.6%, iar costurile forţei de muncă vor spori moderat. În pofida situaţiei bune a pieţei muncii, este probabil ca, în viitoarele decade, îmbătrânirea populaţiei să ducă la un declin al forţei de muncă. Afluxul masiv de refugiaţi va avea iniţial doar un efect limitat asupra pieţei muncii germane. Guvernul federal este determinat ca promoveze de o manieră fermă integrarea rapidă şi durabilă pe piaţa muncii germane a refugiaţilor care au perspectiva să rămână în Germania. Atragerea forţei de muncă calificate şi integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii pot reduce din impactul negativ al evoluţiilor demografice din Germania, dar nu au potenţialul de a-l elimina complet;
• Un sondaj realizat recent de compania de consultanţă Ernst&Young (3.000 de IMM-uri germane intervievate) indică faptul că 85% dintre acestea sunt interesate să angajeze refugiaţi. Peste 50% dintre IMM-urile din Germania sunt afectate de lipsa forţei de muncă (deficit de aproximativ 326.000 de angajaţi care generează pierderi anuale de 45.9 miliarde euro).
2 - Reducerea „muncii la negru” în Germania
Potrivit unui studiu recent al Institutului Tübingen pentru Cercetări Economice Aplicate şi al Universităţii Linz, „munca la negru” se află în scădere. Ponderea aşa-numitei economii informale în producţia economică globală este probabil să scadă în acest an cu 0,4 puncte procentuale, la 10,8 la suta. Explicaţia rezidă în conjunctura economică bună, care generează câştiguri „oficiale” superioare, astfel încât nu se mai justifică tentaţia „muncii la negru”. Ca atare, se estimează că economia informală va genera în acest an o producţie în valoare de circa 336 miliarde de euro, cu 3,35 miliarde de euro mai puţin decât anul trecut. Acest recul va fi probabil frânat de prezenţa masivă a refugiaţilor, din rândul cărora se racolează între 100.000 şi 300.000 de muncitori „la negru”.
3 - Investiţie chineză în Germania, în domeniul valorificării deşeurilor
Firma suedeză EQT, în calitate de investitor în Germania, a vândut facilităţile de reciclare a deşeurilor „EEW” (Energy from Waste) din Helmstedt, Saxonia Inferioară, aflate în proprietatea sa, holdingului chinez Beijing Enterprises, pentru suma de 1,4 miliarde euro. Este cea mai mare investiţie directă chineză în economia germană, până în prezent.
Compania germană de gestionare a deşeurilor operează un număr total de 19 unităţi ultra-moderne în care deşeurile sunt procesate pentru a se obţine energie electrică „verde”, precum şi agent termic destinat fie industriei, fie pentru termoficare, pentru încălzirea a circa 700.000 de case. Chiar şi deşeurile provenite din arderea în primă fază sunt refolosite ulterior, sub formă de zgură, în special în construcţia de drumuri. „EEW” are 1.250 de angajaţi, cu care realizează o cifră de afaceri de peste o jumătate de miliard de euro. Profitul aferent anului 2015, înainte de dobânzi, taxe, depreciere si amortizare, este estimat la 190 milioane euro. Perspectivele de creştere sunt optimiste, fiind legate de creşterea economică a Germaniei: cu cât se produce mai mult, cu atât rezultă mai multe deşeuri, sporind deverul afacerii „EEW”. Conform acestui algoritm, Germania a ajuns să importe deşeuri procesabile prin ardere (670.000 tone numai din Marea Britanie în 2015).
4 - Rolul ZENIT GmbH, ca parteneriat public-privat
Membrii asociaţi ai parteneriatului public-privat ZENIT GmbH, fondat în anul 1984 cuprind pe lângă cele circa 190 de firme ce alcătuiesc reţeaua ZENIT e.V., landul Renania de Nord-Westfalia, precum şi un consorţiu bancar format din Banca NRW (NRW.BANK), Asociaţia Bancară Renania de Nord-Westfalia (Bankenverband Nordrhein-Westfalen e.V.) şi Banca Cooperatistă Centrală a Germaniei de Vest (WGZ-Bank AG Westdeutsche Genossenschaft-Zentralbank). Echipa interdisciplinară de 50 de angajaţi este formată din specialişti cu formare în diferite domenii, cum ar fi inginerie sau organizarea şi conducerea unei întreprinderi. Principalul scop al ZENIT GmbH este de a pune în legătură oameni, idei, tehnologii şi produse, precum şi de a crea şi folosi în mod activ reţele regionale, naţionale şi internaţionale.
ZENIT GmbH este parte a Enterprise Europe Network. Cu aproximativ 600 de parteneri locali în peste 60 de ţări, Enterprise Europe Network este cea mai mare reţea din cadrul Comisiei Europene. Reprezentant al acestei reţele în landul Renania de Nord-Westfalia este NRW.Europa, un consorţiu alcătuit din ZENIT GmbH, NRW.BANK şi NRW.International GmbH. Acest consorţiu oferă servicii ample de consultanţă pentru proiecte de internaţionalizare, transfer de tehnologie şi ”know-how”, căutare de parteneri de cooperare la nivel naţional şi internaţional, precum şi căutarea şi solicitarea de fonduri.
Pe lângă toate acestea, ZENIT GmbH este şi partener de contact pentru Programul Central de Inovaţii pentru Întreprinderile Mijocii (ZIM), cel mai important program de promovare al întreprinderilor mijlocii la nivel federal ( http://www.zim-bmwi.de/zim-overview ).
Din însărcinarea Ministerului pentru Știinţă din landul Renania de Nord-Westfalia, ZENIT GmbH coordonează împreună cu Matrix GmbH & Co. KG, ofensiva comună ”Viitor prin inovaţie” (Zukunft durch Innovation.NRW), program menit să trezească interesul cât mai multor elevi pentru un studiu în inginerie, ştiinţele naturii sau pentru o pregătire tehnică.
5 - Platforma de cooperare ”Enterprise Europe Network”; rolul acesteia în dezvoltarea de afaceri şi parteneriate
”Enterprise Europe Network” este o reţea europeană care are ca scop sprijinirea parteneriatelor strategice, cooperării şi transferului de tehnologie pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Partenerii germani din cadrul ”Enterprise Europe Network” oferă sprijin mai ales în domeniul de cercetare şi dezvoltare prin iniţierea de contacte în domeniile de şţiinţă şi economie.
Rolul şi activitatea partenerilor germani din ”Enterprise Europe Network”:
· ajută firmele să-şi găsească potenţiali parteneri de afaceri;
· ajută IMM-urile să dezvolte noi produse şi să intre pe pieţele europene;
· oferă servicii de consultanţă în domeniile: proprietăţi intelectuale, patente, norme şi prevederi legale europene;
· reprezintă un canal de comunicare (îi informează pe întreprinzători despre noutăţile relevante care vin de la Bruxelles şi comunică informaţii din economie către Bruxelles).
6 - Investiţiile industriei bavareze in anul 2014
Investiţiile sectorului industrial din landul Bavaria au fost în anul 2014 de aprox. 12,1 miliarde euro, cu 9,6% mai mult faţă de anul anterior. 83,3% din investiţiile industriei bavareze, sau 10,1 miliarde euro s-au regăsit în echipamente industriale (maşini, echipamente pentru acestea), 16,7% sau 2,0 miliarde euro în domeniul imobiliar (suprafeţe de teren sau construcţii industriale) – investiţiile în echipamente industriale au crescut cu 14,2% in comparaţie cu anul precedent. Primele 5 domenii, cu investiţiile cele mai mari, au fost în anul 2014 “autovehicule si componente ale acestora”, “construcţii de maşini”, “echipamente electronice”, “produse chimice” şi “produse din metal”. Aceste branşe au investit împreună 7,4 miliarde euro sau 61,4% din totalul investiţiilor din domeniul industrial.
7 - Investiţiile din infrastructură în landul Baden-Württemberg 2016
În anul 2016, conform programului „Zukunft Bahn“, este prevazută suma de 440 milioane euro ca investiţie în reţeaua de căi ferate a landului. La aceasta investiţie se mai adaugă câteva milioane pentru întreţinerea şi funcţionarea în bune condiţii a echipamentelor reţelei existente. În total, conform actualului program, suma disponibilă infrastructurii căilor ferate din landul Baden-Württemberg se va ridica, până în anul 2019, la 2,2 miliarde euro. În această perioadă, nu este planificată doar reînnoirea a 82 de poduri şi schimbarea a 2.000 km de şina, ci şi alinierea a 1.200 de macazuri.
Onoriu Nan, ministru consilier BPCE Berlin - nr.1 – 3,
Mihaela Simion, consilier economic BPCE Bonn – nr. 4 – 5,
Ninel Mărăscu, consilier economic BPCE München – nr. 6 – 7.