R.F. Germania - Buletin economic săptămânal - 12 - 18.02.2016

1-     Digitalizarea economiei generează noi locuri de muncă

Un studiu al Băncii de Investiţii Berlin (Investitionsbank Berlin - IBB), arată că în decursul ultimilor 8 ani, sectorul IT al economiei berlineze a asigurat o creştere a gradului de ocupaţie cu 70%, generând 69.000 de locuri de muncă pe bază de contracte ce includ obligaţiile de asigurări sociale. Acest nivel se situează mult peste media federală a domeniului de referinţă, care este de numai 19%, cu precizarea că pe anumite pieţe (precum München şi Stuttgart), nu se poate vorbi despre o creştere ci chiar despre o pierdere de locuri de muncă. Coroborând aceste date cu faptul că Berlinul a beneficiat de dezvoltarea de noi structuri, precum colaborarea tot mai strânsă a marilor întreprinderi industriale cu start-up – urile, IBB avansează prognoza că în următorii 15 ani economia digitală ar putea conduce la crearea a circa 270.000 de locuri de muncă suplimentare în capitala Germaniei. În acest context, autorităţile (senatul) landului Berlin au decis să promoveze creşterea coroborată a sectoarelor economice consacrate cu a celor nou înfiinţate. În acest scop s-a constituit un program de creditare pentru IMM-uri inovatoare, prin intermediul căruia sunt puse la dispoziţie fonduri totalizând 10 milioane de euro din bugetul economic local pentru o perioadă de 2 ani. Creditele vor fi acordate prin intermediul IBB, iar obiectivul urmărit este consolidarea capacităţii companiilor berlineze în contextul direcţiilor noi de dezvoltare economică aduse de digitalizare şi de conceptul Industrie 4.0.

      2 -  Reducerea duratei de viaţă al aparatelor şi echipamentelor

În mediul consumatorilor germani circulă tot mai des întrebarea dacă producătorii din industrie lasă în mod deliberat anumite „puncte critice pentru defecţiuni” în scopul de a forţa creşterea vânzărilor.

În practică s-a constatat că aparatele şi echipamentele sunt înlocuite mai rapid în ultimii ani, decât în perioadele anterioare. Între 2004 şi 2012, durata de viaţă a aparatelor electrocasnice mari, precum maşini de spălat, uscătoare de rufe şi frigidere s-a redus în medie de la 14,1 la numai 13 ani. La aparatele din domeniul tehnicii de calcul (notebooks) scăderea duratei de viaţă este în perioada 2005-2012 de la 6 la 5,1 ani. Studiul pe această temă, realizat în comun de Öko-Institut e.V. şi Universitatea Bonn, din însărcinarea Agenţiei Federale de Mediu a R.F. Germania, nu a găsit dovezi referitoare „uzura morală planificată” dar a pus în evidenţă următoarele:

- Obiceiurile de consum decid cu privire la calitatea produselor, în sensul că pe baza studierii obiceiurilor de consum, industria calculează apoi durata de viaţă estimată a produselor. De aici concluzia că echipamentele trebuie să funcţioneze atâta timp cât este necesar, nu şi tehnic posibil.

- Dacă la produsele alimentare este firesc să se precizeze termenul de utilizare, la produsele industriale ar trebui menţionat, în mod similar un termen de valabilitate.

- Apare necesitatea unei îndrumări pentru consumatori cu privire la durata de viaţă funcţională de aşteptat a aparatelor. Agenţia Federală de Mediu propune, pe această bază, producătorii să precizeze speranţa de viaţă funcţională a aparatelor electrice.

   3 -  Turismul - ajutor pentru dezvoltare

Conform informaţiilor publicate de Institutul Economiei Germane din Köln, IW Consult a primit însărcinarea din partea Asociaţiei Federale a Turismului German (BTW) de a examina importanţa turismului pentru ţările în curs de dezvoltare. Punctul central al analizei a fost efectul cheltuielilor făcute de turiştii germani în aceste ţări.

Industria turismului este responsabilă pentru 10% din PIB-ul global şi acoperă 9% din totalul de locuri de muncă. Turismul joacă un rol foarte important în economia ţărilor în curs de dezvoltare, aducând totodată şi schimbări de ordin social.

Importanţa turismului pentru unele ţări devine vizibilă mai ales atunci când numărul turiştilor scade. Egiptul, spre exemplu, înregistra aproximativ 15 milioane de turişti anual înainte de revoluţia din 2011. După căderea regimului Mubarak, însă, din cauza neliniştilor şi atacurilor teroriste numărul turiştilor a scăzut cu o treime. Turismul egiptean, una din principalele surse de venit ale ţării, a înregistrat în anul 2013 o scădere a cifrei de afaceri mai mare de 40%.

Efecte directe. În această categorie se încadrează cheltuielile pentru hotel, mâncare, evenimente şi transport la faţa locului.

Efecte indirecte. Aici intră cumpărarea de bunuri de consum, investiţiile în infrastructura turistică şi în promovarea turismului de către stat.

Efecte induse. Aici intră crearea de valori, care rezultă din veniturile celor care lucrează în domeniul turismului –→ aceştia câştigă bani, îi cheltuiesc şi astfel aduc mai mult profit pentru alte ramuri economice.

În anul 2012 turiştii au cheltuit 13,5 miliarde de euro în ţările în curs de dezvoltare. După calcularea efectelor indirecte şi induse s-au adăugat în total 19 miliarde euro la PIB-ul acestor ţări. Aceste cifre arată efectul pârghiilor economice din industria turismului. Pentru fiecare euro pe care îl cheltuie un turist în aceste ţări se adaugă 0,50 euro la produsul intern brut, sumă care se măreşte la 1,40 euro după calcularea şi adăugarea efectelor indirecte şi induse.

Dacă se fac calculele pentru fiecare din cei 11,2 milioane de turişti germani, care au vizitat ţări în curs de dezvoltare în anul 2012 şi care au cheltuit în medie 1.210 euro pe excursie, se creează efecte economice în valoare de 1.700 euro.

Deoarece în turism este nevoie de personal, cheltuielile turiştilor se oglindesc mai ales în statisticile pentru ocuparea forţei de muncă. Chiar şi aici trebuie diferenţiat între efecte directe, indirecte şi induse. Prin cheltuielile în sumă de 13,5 miliarde euro, turiştii germani au asigurat locuri de muncă pentru aproximativ 738.000 de persoane în ţările în curs de dezvoltare. După adăugarea efectelor indirecte şi induse numărul angajaţilor se ridică la 1,8 milioane.

Acest efect este şi mai impresionant dacă ţările în curs de dezvoltare sunt analizate individual. Conform ultimei statistici, în Egipt turiştii germani asigură aproximativ 68.000 de locuri de muncă direct în domeniul turismului şi 154.000 de locuri de muncă în total.

În Tailanda turismul german asigură 132.000 de locuri de muncă, din care 55.000 direct în domeniul turismului.

În Kenia turiştii germani asigură locuri de muncă pentru 11.000 de persoane, din care 4.000 lucrează direct în industria turismului.

Creşterea turismului în ţările în curs de dezvoltare a produs efecte economice, dar a şi influenţat dezvoltarea societăţii. Spre exemplu, statisticile arată că există o legătură strânsă între turism şi gradul de alfabetizare. Dacă numărul turiştilor creşte, gradul de alfabetizare în ţara respectivă creşte şi el în medie cu 1,1%.  Acest fenomen are o explicaţie simplă: pe de-o parte contactul direct dintre turişti şi populaţia locală duce la creşterea gradului de alfabetizare în cea de-a doua categorie. Pe de altă parte un efect şi mai important este existenţa locurilor de muncă ce se creează în domeniul turismului şi pentru care oamenii se ambiţionează să obţină o calificare.

Turismul are efecte pozitive similare şi în cadrul stabilităţii şi participării politice sau în cazul accesului la apă potabilă şi electricitate.

Locuri de muncă create în turism, în anul 2012, datorită turiştilor germani care au călătorit în ţările în curs de dezvoltare (în mii)

(Sursa: Institut der deutschen Wirtschaft Köln Consult)

Turismul are un efect pe termen lung.

Efectele cheltuielilor turiştilor germani asupra produsului intern brut al ţărilor în curs de dezvoltare în anul 2012 (în miliarde euro):

Conform definiţiei OECD, în Europa ţările în curs de dezvoltare sunt: Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia, Belarus şi Ucraina.

(Sursa: Institut der deutschen Wirtschaft Köln Consult)

4 -       Craiova livrează locomotive  firmei DB Schenker Rail

Producătorul român de locomotive Softronic din Craiova a livrat firmei  DB Schenker Rail AG , două locomotive. Costurile pentru o locomotivă sunt de aproximativ 2,5 mil. Euro. Firma româneasca Softronic şi-a îmbunătăţit procesul tehnologic în ultimii ani, achiziţionând mai multe utilaje din noua generaţie. Sunt planificate mai multe investiţii în acest domeniu, iar producţia din anul 2016 este deja contractată în proporţie de 50%. Cele mai multe comenzi provin din Germania si Europa de Est.

5 - Firma Continental investeste 10,5 milioane Euro in fabrica din Timişoara

Firma Continental, una dintre cele mai mari firme producătoare de anvelope din lume, a efectuat o investiţie de 10,5 milioane Euro în fabrica sa de la Timişoara. Investiţia are ca scop diminuarea emisiilor poluante. Aceasta investiţie face parte din programul de dezvoltare a fabricii. În prezent, s-a ajuns la etapa de calibrare a echipamentelor instalate. Măsurătorile asupra rezultatelor din prezent confirmă diminuarea consistentă a emisiilor poluante. Procesul de monitorizare a acestor emisii va continua si in viitor.

6 - Firma Preh dezvolta noi proiecte in Romania

Firma Preh, producătoare de subansamble auto, a planificat pentru anul 2016 noi investiţii în România, în valoare de 13 milioane Euro. Investiţiile sunt destinate unei noi linii de producţie, care va permite activarea în anul 2016 a altor 11 noi proiecte de producţie. În prezent, fabrica de la Ghimbav - jud Braşov şi-a mărit capacitatea de producţie prin achiziţionarea a încă 13.000 mp pentru extinderea spaţiilor. Pentru primele 9 luni ale acestui an, firma a prevăzut o cifra de afaceri de 98 milioane Euro, iar pentru întregul an, de aprox. 131 milioane Euro. Numărul personalului angajat a ajuns la 860 de persoane, fiind prevăzute noi angajări. Firma Preh a fost infiinţată în Romania in anul 2008.

Onoriu Nan, ministru consilier BPCE Berlin - nr.1 – 2,

Mihaela Simion, consilier economic BPCE Bonn – nr. 3,     

Ninel Mărăscu, consilier economic BPCE München – nr. 4 – 6 .