R.F. Germania - Buletin economic săptămânal - 19 - 25.02.2016

1-     Performanţe ale economiei germane în 2015

- Nou record pentru comerţul exterior german – în 2015 exporturile au crescut comparativ cu anul 2014, cu 6,4%, iar importurile au crescut cu 4,2%. Au fost exportate produse în valoare de circa 1196 miliarde de euro, iar importurile au atins 948 miliarde de euro. Soldul balanţei comerciale a fost activ, cu un excedent de 248 miliarde euro, depăşind nivelul anului 2014, când excedentul a fost de 213, 5 miliarde euro. Principala piaţă pentru comerţul Germaniei a fost UE, către SMUE dirijându-se mărfuri în valoare de 693.9 miliarde euro şi  fiind importate produse în valoare de 621,6 miliarde euro. Creşterea exporturilor destinate UE a fost de 7%, iar a celor către ţări terţe de 5,6%, faţă de anul precedent.

- Excedentul anual al Deutsche Bundesbank (Banca centrala federală germană) a crescut în 2015 cu circa 200 de milioane euro, la 3,2 miliarde de euro. Acest lucru se datorează, în principal, reducerii obligaţiei de a constitui provizioane de risc, comparativ cu anii anteriori, când, din cauza crizei financiare, provizioanele de risc au fost majorate.  Totodată, a scăzut şi volumul valorilor mobiliare deţinute de bancă, ceea ce a contribuit la scăderea factorilor de risc.

Din acest excedent, circa 700 milioane euro vor fi alocate pentru acoperirea cheltuielilor generate de refugiaţi, iar 2,5 miliarde euro au fost preluate de Ministerul Finanţelor la bugetul de stat. În ciuda rezultatelor bune, preşedintele Bundesbank a avertizat asupra  unor riscuri, în cazul în care guvernele din Europa s-ar putea obişnui cu politica monetara relaxată.

- Oficiul federal de Statistică (Destatis) a anunţat înregistrarea de către Germania, în 2015, a unor venituri bugetare  record (un surplus de 19.4 miliarde euro - 0.6% din PIB), cel mai ridicat nivel de la reunificare. Economia germană a înregistrat, de asemenea, în 2015, o creştere de 1.7%, principalul motor care a generat această creştere fiind cererea internă.

- Concernul Deutsche Telekom a raportat o creştere puternică şi un număr sporit de clienţi în anul 2015. Rezultatele bune sunt efectul unui impuls generat de creşterea operaţiunilor sale de T-Mobile din Statele Unite. Profitul minimal a crescut cu 11 la sută, la 3,3 miliarde de euro, depăşind aşteptările analiştilor.

- În 2015, industria construcţiilor din Germania a atins cel mai mare dever de la finele mileniului II. Creşterea a fost de 1,3% generând un volum de afaceri de 67 de miliarde de euro, pentru al cincilea an consecutiv.

2-     Accentuarea clivajului bogaţi-săraci în Germania

Federaţia “ Paritätische Wohlfartsverband” (reuneşte 10.000 de grupuri specializate în acordarea de asistenţă socială) a lansat, la 23 februarie a.c., avertismentul potrivit căruia diferenţele dintre săraci şi bogaţi au continuat să se accentueze în Germania, în pofida rezultatelor bune înregistrate în ultimii ani la nivelul economiei şi a pieţei muncii. 52% din bunurile nete existente în Germania sunt deţinute de 10% din populaţie, în contrast cu faptul că 50% din întreaga populaţie germană deţine cu puţin peste 1% din bunuri). Dacă în anii 80 riscul întrării în sărăciei era de aproximativ 12%, începând din 2005 acesta a ajuns la cota de 16%. În aceste condiţii, aproximativ unul din şase germani riscă să fie afectat de sărăcie relativă (15.4% în prezent; în urmă cu 10 ani ponderea era de 14%). Acest termen se referă la orice persoană adultă sau minoră care trăieşte cu mai puţin de 60% din salariul mediu (în Germania pragul sărăciei relative este de 917 pe lună pentru o persoană adultă, respectiv 1.192 euro pe lună pentru o persoană adultă având în îngrjire un copil mai mic de şase ani). Totodată, 19% din copii din Germania (jumătate dintre aceştia provin din familii monoparentale) şi 15.6% din pensionari sunt afectaţi în prezent de fenomenul sărăciei relative. Se constată, de asemenea, că acest fenomen a luat amploare în regiunea Ruhr - landul Renania de Nord-Westfalia, în trecut o importantă zonă industrială (20%), şi a scăzut la nivelul landurilor Berlin şi Mecklenburg-Vorpommern. Categoriile sociale cele mai expuse fenomenului sărăciei în Germania sunt familiile monoparentale, şi angajaţii având o pregătire profesională redusă.

      3 -  Facilitarea înfiinţării unei noi întreprinderi

Conform datelor publicate de Institutul Economiei Germane din Köln, începând cu anul 2006 guvernul federal german a simplificat sau chiar anulat o serie de regulamente administrative pentru cei care doresc să-şi deschidă o firmă. Totuşi, statul le face în continuare viaţa grea noilor întreprinzători. Ca şi până acum, cei care doresc să-şi deschidă o firmă nu o pot înregistra online.    De asemenea, lipsesc adresele centrale care să se ocupe de toate formalităţile necesare.  Prelucrarea formularelor, trimiterea de date la administraţiile publice, crearea de statistici, etc sunt doar câteva dintre sarcinile pe care firmele germane trebuie să le rezolve în baza celor aproximativ 10000 de legi federale, care trebuie respectate. Acest lucru costă însă timp şi bani. Programul de reducere a birocraţiei iniţiat de către guvernul federal a redus costurile la care sunt supuse întreprinderile de la aproape 49 miliarde euro în 2006 la 37 miliarde euro în 2015. Aceste costuri nu includ însă cheltuielile care apar în urma implementării noilor reguli impuse de stat, cum ar fi cheltuielile suplimentare cauzate de introducerea salariului minim, care se ridică la 9,6 miliarde de euro pe an.

Cei care vor să înfiinţeze o firmă nu au o viaţă uşoară nici măcar la nivel formal. Conform datelor Băncii Mondiale, aceştia trebuie să depună, în medie, 9 cereri la diferite autorităţi şi să aştepte 15 zile pentru ca acestea să fie prelucrate.

Prin comparaţie în SUA înfiinţarea unei firme se face prin doar 6 proceduri şi durează doar 5 zile, iar în Canada înregistrarea unei firme nou înfiinţate se realizează online, firma putând să-şi înceapă activitatea după doar două zile. Chiar şi în Austria înregistrarea unei noi firme se face cu ajutorul Internetului. În Germania nu se face însă nimic în acest sens. Prin urmare, procedurile complicate şi costisitoare le stopează elanul noilor întreprinzători. În domeniul comerţului, procedurile necesare pentru înfiinţarea unei firme costă aproape 130 euro. După adăugarea costurilor administrative cheltuielile se ridică la aproximativ 220 euro.

Un proiect comun al Ministerului Federal al Economiei împreună cu diferite asociaţii şi cu Institutul  Federal de Statistică a ajuns la concluzia că, în principiu, costurile s-ar putea reduce cu 20% dacă    s-ar crea un sistem centralizat pentru cei care vor să înfiinţeze o firmă. În medie aceste cheltuieli se vor reduce de la 88 euro la 74 euro, iar noii întreprinzători vor economisi nu doar bani, ci şi timp.

Ca urmare a directivelor Uniunii Europene cu privire la sectorul serviciilor, există persoane de contact în fiecare land din Germania către care noii întreprinzători se pot îndrepta în cazul unor nelămuriri sau probleme. Din păcate, deocamdată nu se pune problema extinderii acestor servicii în aşa-numite One-Stop-Shop-uri unde să se poată prelucra toate cererile şi aprobările necesare înfiinţării unei firme.

Birocraţia – cât costă înfiinţarea unei firme?

Cine doreşte să înfiinţeze o firmă în Germania trebuie să îndeplinească unele cerinţe birocratice. Noul întreprinzător nu trebuie doar să-şi înregistreze firma, ci şi să solicite un număr fiscal, să înregistreze firma la Asociaţia Profesională şi să solicite un număr de firmă. Societăţile cu capital trebuie înregistrate la Registrul Comerţului, firmele de construcţii la Camera de Meserii, iar pentru firmele cu profil gastronomic este necesară o concesiune. Aceste lucruri costă bani şi timp.

   4 -  Bursa germană se mută la Londra

-  Fuziunea planificată a Bursei germane de la Frankfurt cu London Stock Exchange se concretizează

-  Directorul Bursei germane – Carsten Kengeter va deveni noul director. Noua Bursă va avea sediul la Londra

Bursa germană şi London Stock Exchange (LSE) pregătesc noua structură a Mega-Bursei ce va proveni din fuziunea celor doua burse. Concernul provenit din fuziune va fi condus de un holding în care va exista un „executive board“ şi un „non-executive board”. Directorul actual al Bursei germane, Carsten Kangeter va prelua conducerea operativă a concernului. Conducerea  boardului va fi preluată de către unul din managerii LSE, favorit fiind preşedintele LSE, Donald Brydon.

Noua bursă, provenită din fuziune, va tranzacţiona în jur de 25 miliarde de Euro. În scurt timp, cele două burse vor prezenta mai multe detalii cu privire la fuziune. Acţionarii Bursei germane vor avea o majoritate în noua bursă formată de 54 de procente. Noua bursă va deveni una dintre cele mai mari din lume.

Onoriu Nan, ministru consilier BPCE Berlin – nr.1 – 2,

Mihaela Simion, consilier economic BPCE Bonn – nr. 3,

Ninel Mărăscu, consilier economic BPCE München – nr. 4