R.F. Germania - Buletin economic săptămânal - 26 - 03.03.2016

 

1-     Posibile efecte negative asupra economiei germane ale nefuncţionării spaţiului Schengen

Afluxul refugiaţilor din Orientul Mijlociu în UE şi, în special, în Germania a condus la reinstaurarea controalelor de frontieră între ţările membre ale acordului Schengen, situaţia creată  la frontiera germano-austriacă (cu valabilitate până la mijlocul lunii mai a.c.) fiind de-a dreptul critică. Se propagă temerea că s-ar putea forma "cozi la punctele de trecere a frontierei" şi, implicit, întârzieri în aprovizionarea companiilor. Camera Germană de Industrie şi Comerţ (DIHK), estimează că, în contextul reinstaurării controalelor la frontieră de lungă durată, economia ar putea fi afectată de costuri în valoare de zece miliarde de euro/an. Un studiu recent al  societăţii Prognos AG, prognozează că revenirea durabilă la controale în frontierele interne comune ale UE, vor genera pierderi de creştere pentru Germania, până în 2025, estimate între 77 şi 235 miliarde de euro, în condiţiile în care fluxurile de transport rutier de marfă ale firmelor germane totalizează 1 milion de tone/zi. Chiar şi într-un scenariu optimist, pierderile însumate la nivel UE se ridică, în total, pe parcursul unui deceniu (până în 2025), la aproximativ 470 de miliarde de euro. Controalele la frontieră au fost introduse de guvernul federal la 13 septembrie 2015 şi s-au prelungit de mai multe ori de atunci. Efectuarea controalelor este în vigoare până la 13 mai a.c. şi ar putea fi prelungită din nou.

Principala industrie afectată este cea a construcţiei de automobile, care îşi aduce 87,5% din componente din alte ţări europene. Potrivit afirmaţiilor reprezentantului unei mari societăţi producătoare de automobile din sudul Germaniei, aproximativ 70% din valoarea produselor respective se creează la furnizorii din ţările vecine. Conform evaluării Institutului German pentru Cercetare Economică, tulburarea predictibilităţii şi constanţei proceselor de livrare de componente, piese, materiale etc este de natură a eroda atractivitatea Germaniei ca locaţie de producţie.

 

2-     Bundesbank pune la îndoială necesitatea eliminării bancnotei de 500 de euro

Pe fondul informaţiilor aflate în circulaţie pe tema necesităţii eliminării bancnotei de 500 euro şi chiar a pregătirilor de ordin tehnic iniţiate de Banca Centrală Europeană (BCE), în scopul combaterii manifestărilor de terorism, Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a luat poziţie, informând că pune la îndoială necesitatea eliminării acestei bancnote. Preşedintele Bundesbank este de părere că terorismul nu se va lăsa combătut în mod eficient printr-o asemenea măsură, care nu face decât să pună toţi cetăţenii sub suspiciune generală.

Pe de ală parte, ministrul federal de finanţe, Wolfgang Schäuble, s-a arătat, recent, în favoarea proiectului de desfiinţare a bancnotei de 500 de euro. În plus, a pledat pentru limitarea tranzacţiilor cu numerar în Germania, la un maxim de 5000 de euro.

Asemenea limite de numerar există deja în mai multe ţări europene: în Italia, limita este de 3.000 de euro, în Franţa, 1000 Euro. Elementele de mai sus se înscriu în contextul general al preocupărilor UE privind cele mai eficiente modalităţi posibile de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor.

 

3-     Construirea de locuinţe la preţuri accesibile în Germania

Ministrul federal al construcţiilor, Barbara Hendricks, a anunţat intenţia de a creşte numărul de locuinţe sociale finanţate de stat cu de 80 000 unităţi, pentru a atinge nivelul anual de 350 000 de locuinţe, necesar cetăţenilor germani şi, de asemenea, numărului tot mai mare de refugiaţi. Costul acestora se ridică la 1,3 miliarde euro/an.

Anterior, Institutul Economic German a criticat extinderea de locuinţe sociale. În conjunctura actuală, caracterizată de dobânzi bancare mici, ar fi de preferat să se îmbunătăţească condiţiile pentru investitorii privaţi, iar chiriaşilor să li se acorde sprijin financiar direct pentru plata chiriei. Împotriva locuinţelor sociale pledează şi faptul că, în prezent, fiecare a doua asemenea locuinţă revine unui chiriaş care nu ar avea nici un drept de a beneficia de sprijin din partea statului.

 

4 -  Rolul agenţilor intermediari în R.F. Germania 

Cine sunt intermediarii economici?

În Germania activează în prezent aproximativ 48.000 de agenţii comerciale membre ale Asociaţiei „Wirtschaftsverband für Handelsvermittlung und Vetrieb (CHD)”, care intermediază anual afaceri în valoare de circa 175 miliarde de euro. 30% din comerţul german se face cu ajutorul agenţilor intermediari. În general, o astfel de agenţie lucrează pentru mai mulţi clienţi, iar aproximativ jumătate din ele lucrează pentru cel puţin o firmă străină.

Agenţiile comerciale intermediare prestează activităţi diverse în funcţie de clienţii pe care îi au. Statisticile CDH arată că, din numărul total de agenţi intermediari, 54% activează în comerţul cu amănuntul,  52% în comerţul en-gros, 7% în industria alimentară, iar aproape 15% lucrează pentru instituţii publice.

Intermediarii economici sunt interesaţi să atragă clienţi nu doar din rândul marilor companii, ci şi din rândul întreprinderilor mici şi mijlocii. Rolul agenţilor intermediari este de a-i informa şi sfătui pe clienţi. În plus, agenţiile comerciale intermediare au parteneri de afaceri competenţi, care pot fi uşor şi rapid contactaţi în cazul unor probleme sau nelămuriri.  

 

Ce servicii oferă agenţii intermediari?

Agenţii comerciali intermediari oferă o gamă variată de servicii, cum ar fi:

 

 

Cum pot fi contactaţi?

Lista cu toate asociaţiile membre CDH se obţine accesând următoarea pagină de Internet:

http://www.cdh.de/ueber-uns/landesverbaende .

De asemenea, pentru reclamă şi prezentarea detaliată a ofertei de colaborare există revista asociaţiei "H&V JOURNAL Wirtschaftsmagazin für Handelsvermittlung & Vertrieb“ (www.hv-journal.de) unde pot fi găsite o mare varietate de oferte ale agenţiilor intermediare şi unde anunţul firmei ce îşi face reclamă este accesibil pentru cei aproximativ 11.000 de cititori ai revistei.

În cazul în care există interes poate fi contactată doamna Heike KORN, ale cărei coordonate sunt următoarele: Heike Korn BEST AD MEDIA | Springer Fachmedien Wiesbaden GmbH, Abraham-Lincoln-Straße 46, D – Wiesbaden, Tel.:  0049 611 7878 – 555; 0049 611 7878 – 266; E-mail: heike.korn@best-ad-media.de; info@best-ad-media.de; Internet: www.best-ad-media.de .

 

CDH participă la un număr mare de târguri internaţionale organizate în Germania, în cadrul cărora se stabilesc contacte între diferite firme. Firmele interesate se pot informa despre oferta CDH chiar şi înainte de târg. Printre târgurile, la care firmele interesate pot beneficia de reprezentanţa intermediarilor CDH se numără IMM Köln (târg internaţional de mobilă), Heimtextil, Ambiente, Tendence, Eisenwarenmesse.

 

De asemenea, pot fi accesate paginile de Internet www.handelsvertreter.de şi www.cdh-markt.de unde pot fi obţinute, contra cost, coordonate ale reprezentanţilor comerciali din R.F. Germania. Această platformă oferă sprijin în ceea ce priveşte intermedierea de contacte între reprezentanţe comerciale şi firme ce sunt în căutarea de agenţi comerciali. Există posibilitatea ca cel interesat           (de exp. firma din România) să se adreseze direct reprezentanţelor comerciale din respectivul domeniu de activitate, prin publicarea unui anunţ.

Membrii asociaţiei CDH vor fi informaţi rapid prin serviciul „push-mail” cu privire la cererea firmei şi, în funcţie de interes, va contacta imediat reprezentantul firmei. După trei zile cererea va fi prezentată public pe această platformă.

 

Totodată CDH este partener împreună cu IUCAB (Asociaţia Internaţională a Reprezentanţelor Comerciale) al platformei de afaceri pentru vânzare şi distribuţie www.come-into-contact.com, care facilitează obţinerea de contacte ale distribuitorilor la nivel internaţional.

 

Mai multe detalii despre agenţii intermediari, precum şi modele de contracte pot fi găsite contra cost pe www.shop.cdh24.de.

 

 

Onoriu Nan, ministru consilier BPCE Berlin – nr.1 – 3,

Mihaela Simion, consilier economic BPCE Bonn – nr. 4