Irak - Buletin economic 08.03.2016 – 07.04.2016
Perspectiva remanierii executivului irakian (nn – demers care trenează într-un context de negocieri politice intense, chiar daca este vizat un guvern tehnocrat) generează deficienţe în activitatea administraţiei, inclusiv imobilism pe dimensiunea economică
Ministrul irakian al Petrolului decis să nu mai participe la activităţile Consiliului de Miniştri din cauze ţinând de ”o atmosferă de haos şi anxietate” care afectează membrii executivului. Oficialul irakian a declinat participarea inclusiv la activităţile aferente funcţiei sale ministeriale, desemnând în acest sens un adjunct.
FMI ar putea acorda o asistenţă financiară de 15 mld. USD în decurs de trei ani
Conform Reuters, în baza încheierii unui acord de tip Stand-By, FMI ar putea elibera, în sprijinul Irakului, sume de până la 15 mld. USD în decurs de 3 ani de zile. Pachetul financiar, depinzând de negocierile cu guvernul irakian planificate pentru luna aprilie 2016, va proveni în proporţie de aprox. 33% de la FMI, diferenţa urmând a fi acoperită de alte structuri internaţionale sau ţări donatoare. În contextul afirmaţiilor de mai sus, şeful misiunii FMI pentru Irak a evidenţiat şi o serie de indicatori macroeconomici cu relevanţă pentru spaţiul irakian, precum: Irakul a cunoscut o contractare economică de peste 2% în 2015, deficitul de cont curent a crescut – rezervele valutare au scăzut cu aprox. 13 mld. USD în 2015, ajungând la aprox. 54 mld. la finele anului -, datoria publică a ajuns la aprox. 53% din PIB şi va atinge aprox. 77% în 2016.
Banca Standard Chartered susţine demersul irakian de emitere de certificate internaţionale de trezorerie
Preşedintele filialei irakiene a Standard Chartered a prezentat faptul că entitatea bancară se află în negocieri cu Ministerul irakian al Finanţelor cu privire la posibila implicare în acţiunea de emitere de către Irak de bonduri internaţionale (estimativ - 2 mld. USD), respectiv achiziţionare de obligaţiuni de stat irakiene. In anul 2015, o iniţiativă irakiană similară (în cooperare cu JP Morgan, Deutsche Bank şi Citigroup) nu a avut succes din cauza ratei ridicate a dobânzii. Însă, pentru anul în curs, avându-se în vedere şi noul rating de ţară B acordat Irakului de către Fitch pe dimensiunea Issuer Default Rating (IDR), respectiv un status de stabilitate faţă de cel negativ anterior, acţiunea ar putea avea succesul scontat. Fitch consideră că acţiunea de emitere de bonduri de către Irak depinde semnificativ de încheierea acordului Stand-By cu FMI. Agenţia de rating a emis şi unele prognoze cu privire la evoluţiile macroeconomice ale Irakului, astfel: în condiţiile în care petrolul reprezintă peste 50% din PIB şi peste 90% din veniturile bugetare, iar deficitul bugetar în 2015 a atins 8,2% PIB, deficitul pentru 2016 va fi semnificativ mai mare, posibil de 15% (funcţie de evoluţia preţului barilului, precum şi de eventuale diminuări ale cheltuielilor publice irakiene); pentru 2017, deficitul bugetar este estimat la 7,6% într-o perspectivă în care preţurile hidrocarburilor vor cunoaşte o creştere.
Totodată, entitatea financiară Standard Chartered este implicată şi în alte proiecte pe spaţiul de interes, respectiv asigurarea financiară a unor proiecte relevante în cadrul unei cooperări consolidate cu ministere irakiene. Cu privire la comunitatea românească de afaceri, aspectul poate prezenta interes prin faptul că, în cadrul unei cooperări cu entitatea bancară, ar putea fi asumate proiecte pe spaţiu în registrul de plată întârziată.
Irakul se situează pe locul III în Golf în ceea ce priveşte piaţa de proiecte de infrastructură: peste 358 mld. USD
Un studiu al TradeArabia denotă o ”capacitate” semnificativă a pieţei irakiene în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură. Proiecte de peste 90 mld. USD urmează a deservi sectorul de petrol şi gaze. Conform Meed Projects, proiectele de infrastructură în curs aferente domeniului hidrocarburi ar putea conduce la o creştere a exporturilor irakiene la peste 4 mil. barili în 2016.
Cu relevanţă conexă proiectelor in domeniul hidrocarburi, menţionăm că Irakul este pe locul III în lume în ceea ce priveşte costurile reduse de exploatare, astfel: Kuweit – 8,5$ / baril, Arabia Saudită – 9,9$ / baril, iar Irak – 10,7$ / baril. Pentru o imagine exhaustivă, cu relevanţă sporită în contextul prăbuşirii preţului barilului, prezentăm şi următoarele: locul 4: EAU – 12,3$, locul 5: Iran – 12,6$; în celălalt capăt al clasamentului se regăseşte UK: 52 $/baril, Brazilia: 49$ şi Canada: 41$/baril. Costurile medii din SUA şi F.Rusă sunt de 36$ şi de 18$ (sursă: Rystad Energy).
Blocaj în portul Basra din cauza tancurilor petroliere
Din cauza întârzirilor în încărcare, în portul Basra s-a format o coadă de peste 30 de tancuri petroliere. Unele vase petroliere aşteaptă până la trei săptămâni, în condiţiile în care pierderile zilnice sunt estimate la 75 mii USD per petrolier.
Aspectul denotă importanţa proiectelor de infrastructură cu relevanţă pentru domeniul petrol şi gaze, respectiv urgenţa unor proiecte constând în perimetre de tancuri de stocare sau dezvoltarea Grand Faw Terminal.
Oleoduct şi gazoduct Basra, Irak – Aqaba, Iordania
În luna martie 2016, la Cairo, Egipt, a avut loc o întâlnire între ministrul irakian al Petrolului, ministrul iordanian al Energiei şi Resurselor Naturale şi ministrul egiptean al Petrolului şi Resurselor. Urmare convenirii reluării proiectului de conducte de petrol şi gaze dinspre Irak spre Iordania (Basra-portul Aqaba) în noiembrie 2015, în actualul cadru s-au continuat discuţiile asupra acestui proiect. Totodata, între părţile irakiană şi egipteană s-a semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în sectorul petrol şi gaze. Între partea irakiană şi cea iordaniană s-a semnat minuta întrevederii privind proiectul oleoductului şi gazoductului Irak-Iordania.
Un consorţiu chinezo-iordanian licitează pentru conducta petrolieră Irak-Iordania
Conform Platts, un consorţiu chinezo-iordanian (joint-venture) a depus la Ministerul irakian al Petrolului o ofertă pentru preluarea (nn – unui segment) al proiectului de oleoduct Basra-Aqaba/Marea Roşie. Grupul iordanian Mass Group Holding, împreună cu un consorţiu de companii chineze, au depus o ofertă ”service fee” pentru un proiect în registrul ”build, own, operate and transfer (BOOT)”. Consorţiul se aşteaptă ca negocierile finale să aibă loc în prima jumătate a anului 2017.
Faţă de proiectul initial, ruta conductelor a fost schimbată pentru a se evita zonele sub controlul ISIL.
Premierul irakian a anunţat detalii referitoare la împrumuturile pentru achiziţionarea de locuinţe
Premierul irakian a aprobat procedurile privind emiterea de împrumuturi privind achiziţionarea de locuinţe. Sumele sunt alocate de către Banca Centrală irakiană, în limita a 4,2 mld. USD. Suma maximă posibil a fi împrumutată este de 42 mii USD. Dobânda este de 2% ulterior unui an de graţie.
Se poate aprecia că decizia prim-ministrului irakian va genera un boom pe piaţa construcţiilor rezidenţiale (menţionăm ca şi înainte de conflictul cu ISIS şi a distrugerilor generate, nevoia de locuinţe în Irak era estimată la ordinul milioanelor). Aspectul poate constitui o oportunitate şi pentru companiile româneşti de construcţii interesate de spaţiu.
Primul export de gaze naturale din Irak
La 20.03.2016 a avut loc primul transport de gaze naturale lichefiate dinspre Irak spre EAU. Este, în fapt, primul export irakian de gaze naturale. În contextul în care, în prezent, sunt în curs proiecte de import de gaze naturale iraniene în Irak (via gazoducte), aspectul de mai sus poate fi apreciat oarecum ca un paradox. Însă, conform Ministerului irakian al Petrolului, exportul a constat în gaze de tip ”gazolină naturală”, respectiv gaze de sondă/asociate recuperate în cadrul exploatărilor petroliere, iar acest tip de produs are doar aplicaţii industriale şi nu poate fi utilizat ca atare în centralele electrice pentru a produce electricitate.
Bagdad-Erbil – noi dezvoltări privind un eventual acord in contextul amplei crize financiare din Regiunea Kurdistan/RK. Aspecte relevante in relaţia Bagdad-Erbil
Conform Iraq Oil Report, Bagdadul a suspendat exporturile realizate prin conducta Kirkuk-Ceyhan (aflată în regiunea sub control kurd) pentru a punea presiune pe Guvernul Regional Erbil în a se ajunge la o înţelegere privind împărţirea veniturilor survenite din exporturile de petrol, precum şi cota bugetară de la nivel federal alocată Regiunii Kurdistan.
Irak şi Iran au semnat un memorandum de inţelegere privind cooperarea în sectorul bancar
Irak şi Iran au semnat un memorandum de inţelegere privind cooperarea în sectorul bancar, fiind creat în acest sens şi ”Iran-Iraq Joint Banking Committee”.
Memorandum de Înţelegere între Siemens şi Guvernul Federal irakian
În baza unei cooperări consolidate între compania germană şi autorităţile irakiene, Siemens urmează să dezvolte un concept energetic care să permită optimizarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului energetic irakian (extrem de precar). Pe lângă sectorul electricitate, compania germană va oferi sprijin şi în domeniul up şi downstrem al hidrocarburilor.
Qaiwan Group a obţinut un împrumut de 105 mil. USD pentru refinanţarea parţială a investiţiei demarate în Regiunea Kurdistan privind construirea unei centrale electrice
Principala entitate financiară care a sprijinit demersul este Deutsche Bank prin asigurarea unui credit de 75 mil. USD. Finanţarea este contra-garantată de Coface, agenţia franceză guvernamentală de credite pentru export.
Aspectul poate fi perceput ca un indicator privind revenirea Regiunii Kurdistan din acuta criză economico-financiară.
M.Leucea, secretar economic, BPCE Bagdad