Republica Irak - Buletin economic 29.04 - 10.05.2016

Iranul reduce preţurile de export ale ţiţeiului în tentativa de a-şi asigura o cotă mai ridicată de piaţă în Asia, în detrimentul Arabiei Saudite şi Irakului

Potrivit Reuters, Iranul reduce preţurile de export ale petrolului comparativ cu cele practicate de Arabia Saudită şi Irak. Scopul Iranului este de a câştiga noi pieţe în Asia. Astfel, preţul fixat de Iran pentru luna iunie 2016 pentru piaţa asiatică, comparativ cu preţurile irakian şi saudit, prezintă cele mai semnificative reduceri din 2007-2008 până în prezent. Iranul creşte, astfel, mizele în lupta pentru pieţe de desfacere în Asia. Dimpotrivă, preţurile anunţate de Arabia Saudită sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele luni, depăşind previziunile analiştilor economici (directorul executiv al Aramco a anunţat că cererea de petrol saudit este în creştere). Cu rol de exemplu, pentru calităţi similare ale ţiţeiului, sunt diferenţe/reduceri iraniene de aprox. 0,3 $ / baril faţă de preţurile saudite şi 0,2 $ / baril faţă de petrolul irakian.

Pentru luna martie 2016, datorită reducerilor practicate, cota de piaţă a Iranului în Asia, comparativ cu luna similară din 2015, a crescut cu 50%.

Efectele crizei politice irakiene asupra dimensiunii economice – analiză publicată în The Economist

La 13 ani de la înlăturarea regimului Saddam Hussein, mulţi irakieni se găsesc într-o luptă de supravieţuire. Guvernele irakiene succesive post-2003, într-un registru de detaşare faţă de populaţie, nu au realizat mai nimic, în timp ce s-au atins cote ameţitoare in cresterea corupţiei şi incompetenţei - ”oficialii irakieni stau ascunşi în birouri cu aer  condiţionat, fără a face nimic, iar populaţia se luptă cu lipsa acută a serviciilor publice, inclusiv electricitate”. 

Progresul a părut ca o frumoasa promisiune anul trecut când premierul Haider Al-Abadi a iniţiat o agendă de reforme, în aparenţă susţinută de întreg Parlamentul irakian. Însă, revenire deputaţilor, în scurt timp, la cunoscutul comportment adversarial a dus la blocarea procesului reformelor si, implicit, la alimentarea nemulţumirilor publice, apogeul manifestărilor populaţiei fiind atins în 30.04.2016 când demonstranţii au pătruns în sediul Parlamentului (nn – după intrarea în Zona Internaţională din Bagdad, teoretic cea mai bine păzită zonă a capitalei irakiene). Nn – acţiunile demonstranţilor din luna aprilie au fost orientate şi folosite de către clericul shia Moqtada Al-Sadr, liderul Mişcarii Sadriste. Aceste acţiuni ale demonstranţilor au condus la adâncirea crizei politice, apreciată a fi cea mai gravă din Irak din perioada post 2003.

Principala cauză a crizei rezida în disputa intre grupurilor de putere, apărute ca urmare a intenţiei premierului irakian Haider Al-Abadi de remaniere a Executivului, prin desemnarea de miniştri tehnocraţi (nn - şi, la presiunile demonstraţiilor şi ale liderului shia Moqtada Al Sadr, persoane neafiliate politic, respectiv eliminarea cotelor de partid/sectare). Pentru a nu-şi pierde pârghiile de influenţă deţinute in regimul de patronaj politic asupra instituţiilor irakiene, majoritatea partidelor politice s-au opus (nn – acţiuni manifeste sub diferite forme)

Deşi, la un moment dat, respectiv 26 aprilie, 5 persoane desemnate de premier pentru posturi ministeriale au primit acordul Parlamentului, două zile mai târziu disputele politice au revenit acut şi nu s-a obţinut cvorumul necesar numirii altor miniştri.

În prezent, formarea guvernului a devenit o sarcină quasi-imposibila (nn - deputaţii kurzi au părăsit Bagdadul, retrăgându-se în Regiunea Kurdistan şi punând condiţionări dure cu privire la revenirea la lucrările parlamentare, alţi parlamentari au format Reform Bloc cu solicitări de formare a unui guvern de Uniune Naţională etc.). Preşedintele Parlamentului a încercat reunirea Consiliului Reprezentanţilor în 10 mai 2016, fără succes.

În context, deşi premierul ”încă mai poate să achite salariile şi să continue războiul împotriva ISIS fără funcţionarea forului legislativ” (nn - Executivul este funcţional „in regim de avarie”, anume prin esalonul secund din ministere, foşti miniştri demisionând, iar noii miniştri nefiind votaţi de Parlament), sunt puţine parghii prin care s-ar putea rezolva situaţia de criză politică.

Între timp, economia irakiană se destramă, în continuare. Majoritatea veniturilor guvernamentale provin din exporturile de petrol, iar preţul barilului nu si-a revenit. Parlamentul a aprobat proiectul de buget 2016 de 107 trilioane dinari irakieni, cu un deficit de 24 trilioane (aprox. 20 mld. USD). Autorităţile isi pun speranta in împrumuturi de la FMI şi BM, însă criza politică periclitează semnificativ aceste posibilităţi. Peste 70% din veniturile publice sunt (nn – erau) direcţionate pentru achitarea salariilor şi pensiilor (peste 7 milioane de irakieni fiind în prezent în sectorul bugetar, de la aprox. 1 milion în perioada regimului Saddam Hussein) (nn – şi pentru susţinerea subvenţiilor de stat). Nn –surse media au arătat recent, la un mod generic, că salariile şi pensiile personalului bugetar necesită lunar aprox. 4 mld. USD, iar veniturile statului, rezultate din exporturile de ţiţei, sunt de aprox. 2 mld. USD/lună. În plus, costurile incumbate de eforturile de război (nn – precum şi criza umanitară, cea mai amplă din istoria ONU) apasă asupra resurselor financiare irakiene (nn – până în prezent s-a apelat mai ales la rezervele valutare). 

Ca semnal pozitiv privind perspectivele de funcţionare ale statului irakian, conform NINA, este ca, la 10 mai 2016, a avut loc reuniunea Consiliului de Miniştri (13 miniştri prezenţi din 22, fiind, astfel, îndeplinit cvorumul), context în care executivul şi-ar fi exercitat puterea rezolutivă asupra unor aspecte pendinte. Însă, conform EKurd, au existat voci care au acuzat de ilegitimitate reuniunea Consiliului de miniştri din multiple cauze (parte dintre participanţi erau doar ”acting minister”, miniştrii kurzi nu au participat, unii miniştri nu erau formal aprobaţi de Parlament etc.).

Aprecieri asupra perspectivelor economico-financiare ale Irakului

Oficiali din cadrul Standard Chartered Bank (entitate financiară implicată semnificativ pe piaţa financiară irakiană, mai ales prin emiterea de credite aferente proiectelor cu plată întârziată) au susţinut, în cadrul Iraq-Britain Business Forum, faptul că actualele dificultăţi financiare irakiene sunt ”ciclice”, astfel că ”banii vor reveni în Irak, pur şi simplu pentru că preţul petrolului, în mod obligatoriu va creşte”.

În context, cu referire la redresarea financiară a Irakului, ambasadorul irakian la Londra a subliniat că ţara sa dispune de semnificative alte resurse în afară de petrol, exemplificând cu argint, uraniu şi cupru. Totodată, diplomatul irakian a citat evaluările FMI conform cărora, în doi ani de zile, economia Irakului va cunoaşte o creştere semnificativă.

Pierderi suferite de Irak în perioada 2004-2016

Potrivit IraqTradeLink, ministrul irakian al Planificării ar fi relevat evaluări privind pierderile suferite de Irak în perioada 2004-2016, suma totală fiind estimată la 36,8 trilioane dinari irakieni. Cel mai afectat minister ar fi fost cel al Apărării, pierderile fiind estimate la 15,35 trilioane dinari irakieni (aprox. 14 mld. USD). Din punct de vedere al unităţilor teritorial-administrative, provincia Anbar ar fi suferit pierderi de aprox. 107 mld. dinari. In acelasi timp, Banca Centrală irakiană ar fi suferit pierderi de aproximativ 708 mld. dinari.

Un nou raport al ministerului de resort este aşteptat cu privire la pagubele produse in teritoriile irakiene încă neeliberate de sub controlul ISIS.

Banca Centrală a Irakului a emis certificate de trezorerie în valoare de aprox. 1,29 mld. USD

Potrivit Reuters, Banca Centrală irakiană a început vânzarea de certificate de trezorerie către populaţie locală. Se vizează obţinerea unei sume de aprox. 1,29 mld. USD. Este primul demers de acest gen post-2003, respectiv emiterea de bonduri interne în scopul acoperirii parţiale a deficitului bugetar. Certificatele sunt emise pentru o perioadă de doi ani, la o rată a dobânzii de 8%. 

În aprilie 2016, exporturile de ţiţei ale KRG au fost de aprox. 512 mii barili/zi

Guvernul Regional Kurdistan (KRG) a publicat raportul lunar privind exporturile de ţiţei realizate de Regiune. Astfel pentru luna aprilie 2016, cu o medie zilnică de aprox. 512 mii barili, veniturile brute încasate de Regiunea Kurdistan au fost de $376.395.901, din care aprox. $58.895.901 au fost transferate operatorilor (inclusiv un cargo conţinând aprox. 1 mil. barili care a fost alocat unei companii producătoare în contul unor datorii aferente anului 2015).  

Compania de stat DhiQar Oil Company a primit un capital iniţial de 42 mil. USD

Conform aprobării Ministerului irakian al Finanţelor, nou creata DhiQar Oil Company a primit un capital iniţial de 42 mil. USD. DhiQar Oil Company s-a format urmare divizării South Oil Company în Basra Oil Company şi DhiQar Oil Company. Principalele câmpuri petrolifere gestionate de DhiQar Oil Company sunt Garraf şi Nasiriyah (cu o producţie de 170 mii barili/zi – planul fiind de creştere la 200 mii). Două alte câmpuri petrolifere, in dezvoltare, unde nu este încă obţinută producţie, sunt Saba şi Al-Amoud; se aşteaptă ca, până la finele anului în curs, să se obţină la Saba o producţie de aprox. 30 mii barili/zi.

Conform mediului local de afaceri, autorităţile din DhiQar (Nasiriya), ulterior structurării DhiQar Oil Company, vizează încheierea de contracte, în diferite formule, care vizează acordarea unui grad ridicat de independenţă operatorilor interesaţi de explorare, dezvoltare şi exploatare a potenţialelor câmpuri petrolifere. 

Contractare cu 60% a schimburilor comerciale ale Irakului cu Turcia (exporturi turceşti) via PTF Ibrahim Khalil

Potrivit IraqTradeLink, autorităţile kurde din cadrul Punctului de Trecere Frontieră (PTF) Ibrahim Al-Khalil au relevat că schimburile comerciale ale Irakului cu Turcia, realizate via acest PTF, au cunoscut un declin de aprox. 60%, din cauza noilor taxe vamale irakiene, a condiţiilor securitare în zonă, precum şi ca urmare a crizei financiare din Regiunea Kurdistan şi din Irak în general (nn – Ibrahim Khalil este principalul PTF între Turcia şi Regiunea Kurdistan, respectiv Irak, fiind singurul punct cu infrastructură care permite tranzitul de autovehicule de mare tonaj).

Ministerul Sănătăţii din cadrul KRG datorează companiilor farmaceutice aprox. 80 mil. USD

NRT a preluat declaraţia ministrului kurd al Sănătăţii (minister din Regiunea Kurdistan/Irak) conform căruia ministerul resepctiv a acumulat datorii de peste 80 mil. USD faţă de diferite companii farmaceutice. În context, au fost emise acuze la adresa Bagdadului pentru că ar fi transferat doar 50% din cantitatea de produse medicale cuvenită Regiunii Kurdistan/RK, în baza bugetului 2016.

Oficiali din cadrul Ministerului irakian al Sănătăţii au arătat ca s-au luat măsuri prin care, din stocurile cuvenite unor guvernorate irakiene din zona arabă, parte să fie redirecţionată către RK.

M. Leucea, secretar I economic BPCE Bagdad