Irlanda - Buletin economic 21 - 25.03.2016

1. Richard Pym, preşedintele Allied Irish Bank (AIB), una dintre principalele bănci irlandeze, a declarat că economia Irlandei s-ar putea confrunta cu o potenţială ”tragedie”, în cazul unui Brexit, impactul fiind resimţit imediat. De aceea el a făcut apel la cetăţenii britanici cu origine sau descendenţă irlandeză să joace un rol important în determinarea poziţiei viitoare a Marii Britanii în UE.

Domnul Pym a declarat că Irlanda este o bază atractivă pentru investiţiile străine directe şi ar deveni şi mai atractivă dacă Marea Britanie ar fi în afara UE. Problema care s-ar pune ar fi dacă beneficiile unor investiţii suplimentare în cazul unui Brexit ar depăşi dificultăţile economice generate de celelalte efecte ale ieşirii Marii Britanii din UE. În acelaşi timp, comerţul bilateral de circa 1 miliard Euro/săptămână dintre Marea Britanie şi Irlanda, în perioada în care economiile celor două ţări se vor adapta Brexit-ului, va fi în pericol. Va fi o perioadă prelungită de incertitudine şi, fără îndoială, cu investiţii reduse pe întreg parcursul acesteia.

În cazul unui vot pro Brexit, Marea Britanie va trece imediat de cealaltă parte a mesei şi va începe negocierile privind termenii de ieşire. În timp ce discuţiile ar putea dura chiar şi 10 ani, Marea Britanie va părăsi în mod automat UE după doi ani, indiferent de rezultatul acestora. În această perioadă, relaţiile comerciale ale Marii Britanii cu Irlanda vor fi aceleaşi ca şi cele pe care le are cu oricare altă ţară îndepărtată din lume, conform regulilor OMC, ceea ce va genera o mare dezamăgire. Concret, pentru economia irlandeză acest lucru va însemna o poziţie diferită a Marii Britanii în domeniul agriculturii şi pescuitului, cu aranjamente şi subvenţii proprii în vederea protejării şi susţinerii fermierilor şi pescarilor britanici, cu efecte necunoscute asupra omologilor lor irlandezi. În ceea ce priveşte comerţul Irlandei cu Marea Britanie cu produse industriale, în cazul Brexit, vor fi aplicate tarifele generale ale OMC, care deşi nu prevăd bariere tarifare ridicate vor fi totuşi bariere tarifare, în absenţa unui acord comercial. După o redresare remarcabilă, dar încă incompletă, din perioada de criză şi după sacrificiile făcute de irlandezi pentru ajustarea economică, ar fi o tragedie ca toată această muncă să fie dislocată de ieşirea Marii Britanii din UE, cu efecte economice nedorite pentru Irlanda.

2. Preşedintele băncii de stat Royal Bank of Scotland (RBS), Howard Davies, a declarat că un vot britanic de părăsire a UE, ar putea duce la desprinderea diviziei RBS din Irlanda, Ulster Bank, de banca mamă din Marea Britanie. Decizia RBS face parte dintr-un plan de urgenţă al băncii care ia în considerare alternativa unui Brexit şi ceea ce ar putea însemna deţinerea în paralel a unei bănci rămase în zona Euro.

În timp ce unele bănci la nivel mondial, cu operaţiuni în Londra, au declarat că şi-ar putea muta angajaţii în cazul unui Brexit, conducerea RBS consideră problema respectivă ca având o complexitate suplimentară. Având în vedere că Ulster Bank este al treilea cel mai mare creditor din Republica Irlanda, trebuie analizată foarte atent problema contractelor de credit în UE şi posibilitatea administrării acestora dintr-o entitate din afara UE sau necesitatea menţinerii unei divizii a băncii în cadrul UE.

3. Potrivit celor declarate de banca olandeză ING Bank, un Brexit ar avea un impact economic aproape la fel de rău asupra Irlandei ca şi asupra Marii Britanii.

Astfel, Irlanda ar suferi o pierdere economică estimată ca fiind egală cu scăderea a 1,1% din creşterea PIB, înainte de sfârşitul anului 2017, în timp ce pentru Marea Britanie procentul s-ar situa la 1,2%, pentru aceeaşi perioadă.

Economiştii de la ING au declarat că Malta, Olanda, Belgia şi Luxemburg ar putea fi afectate, de asemenea, în cazul unui Brexit, suferind pierderi ale PIB între 0,7% - 1%. Germania, cea mai mare economie din zona Euro, se estimează că ar avea o pierdere a PIB de 0,5%.

În cazul în care Marea Britanie ar vota în favoarea Brexit, vor apărea şi alte turbulenţe cu efecte negative semnificative asupra economiei britanice. Conform previziunilor ING, se estimează că lovitura iniţială produsă PIB-ului zonei Euro ar putea totaliza 0,3% până la sfârşitul anului 2017.

4. Într-o luare de poziţie a purtătorului de cuvânt pe probleme de locuri de muncă şi întreprinderi al partidului Fianna Fail, s-a menţionat că posibilitatea unei Brexit reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru exporturile irlandeze şi pentru locurile de muncă ale IMM-urilor. El a subliniat că Brexit ar putea duce la o slăbire semnificativă a Lirei sterline faţă de Euro, iar recenta creştere cu 10% a monedei unice europene faţă de moneda britanică reflectă această incertitudine. Acest lucru va afecta competitivitatea exporturilor irlandeze către Marea Britanie şi atractivitatea relativă a mărfurilor irlandeze pe pieţele în care concurează cu firme din Marea Britanie. În prezent, exportatorii irlandezi sunt puternic dependenţi de piaţa din Marea Britanie, jumătate din totalul exporturilor irlandeze provenind de la companii irlandeze indigene. Posibilitatea introducerii unor controale la frontieră între Nord şi Sud ridică o serie de probleme, deoarece ar avea implicaţii asupra comerţului şi turismului.

Institutul de Cercetare Economica si Sociala (ESRI), a estimat că fluxurilor comerciale bilaterale între Regatul Unit şi Irlanda ar putea scădea cu până la 20% în cazul unui Brexit.

5. Conform unei analize financiare publicate de grupul american Bloomberg, datoria Irlandei a cunoscut cea mai rapidă rată de scădere din zona euro. Astfel, este de aşteptat ca raportul datoriei sale guvernamentale în PIB să scadă în perioada 2014 - 2016, cu circa 18%, atingând până la sfârşitul acestui an o rată de 99%, reprezentând un total de 213 miliarde Euro.

Cu toate acestea, nivelul datoriei Irlandei pe cap de locuitor, rămâne extrem de ridicat, irlandezii suportând a doua cea mai mare povară a datoriei din lume, după japonezi.

Deşi noua rată datorie/PIB este mult peste nivelul celei deţinute de Irlanda în 2005, de numai 26%, ea reprezintă totuşi o îmbunătăţire substanţială faţă de cea din 2013, când aceasta depăşise 125%. De asemenea, Bloomberg compară foarte favorabil Irlanda cu aşa numitul grup de ţări europene PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania), care aveau o instabilitate economică pronunţată la nivelul anului 2009.

Conform previziunilor, Grecia va creşte raportul datorie/PIB la 178,3% în acest an, de la 174% în 2014, în timp ce raportul Italiei va creşte cu 2,3% la 136,2%. Spania va continua să-şi crească datoria, cu o previziune de creştere de 3,6%, la 102,7%. Pentru Portugalia, datoria publică ridicată rămâne o provocare-cheie şi ponderea acesteia în PIB urmează să crească cu 3,1%, la 129,2%, potrivit prognozelor Bloomberg.

Economistul şef al Goodbody Stockbrokers, păstrează o notă de precauţie atunci când vine vorba de cifre, avertizând, în cazul Irlandei, asupra creşterii dramatice a PIB-ului nominal în 2015 şi având unele îndoieli în privinţa evaluărilor făcute, datorită impactului consolidării monedei Euro. Cu toate acestea, un raport datorie/PIB în cădere liberă ajută "dintr-o perspectivă estetică", iar creşterea economiei Irlandei este încă suficient de puternică pentru a schimba acest raport.

În ceea ce priveşte datoria Irlandei pe cap de locuitor, nivelul acesteia este periculos de mare, 48.730 USD (circa 43.571 Euro) situând-o doar în urma Japoniei (77.660 USD) şi înaintea SUA (48.120 USD), Marii Britanii (46.580 USD) şi chiar a Greciei (31.850 USD), care se previzionează că la sfârşitul acestui an va avea o datorie totală de circa 343,2 miliarde USD, comparativ cu cele 238 miliarde USD ale Irlandei. Și aceasta nu este singura provocare cu care se va confrunta Irlanda în ceea ce priveşte datoria guvernamentală. La ea se adaugă şi un alt factor, povara serviciului datoriei publice, având în vedere că Irlanda plăteşte considerabil mai mult decât media zonei Euro, în 2015 costurile au reprezentat 3,3% din PIB, faţă de 2,2% media zonei Euro.

Dumitru Anca, consilier economic BPCE Dublin