Buletin economic săptămânal – Kuweit – 26.02 – 04.03.2016

1. Interes kuweitian pentru piata europeana in domeniul petrolier

Membru al OPEC, Kuweitul a modificat metoda de calcul a petrolului exportat catre Europa, într-o mişcare strategica pentru a deveni mai competitiv in lupta pentru clienţi între OPEC şi rivalii non-OPEC.

Piaţa europeană, mult timp dominată de exporturile de petrol din Rusia, a fost neglijată de către producătorii majori ai OPEC, care s-au concentrat pe extinderea pe pieţele asiatice.
Insa, in conditiile in care Rusia s-a mutat agresiv pe pieţele din Asia, coroborat cu excedentul productiei de petrol la nivel mondial, membrii OPEC, precum Arabia Saudită şi Irak, si-au consolidat activităţile de vânzări în Europa, preluând foşti clienţi ruşi, cum ar fi Polonia şi Suedia.
Cantitatile mari de petrol vandute din Kurdistan catre Europa au influentat major piata europeana, iar acum Kuweitul - un producator de petrol cu prezenta redusa in Europa – a devenit interesat atât de creşterea vânzărilor petrolului brut cat si de sporirea atractivitatii pe piata europeana.

Conform declaratiilor oficialilor kuweitieni, Kuwait Petroleum Corporation (KPC) a stabilit cotatia preţurilor la exporturile sale europene în raport cu nivelul de referinţă Brent, desi in ultimii ani a urmat politica saudita, cotand dupa indicele BWAVE.

BWAVE este, de asemenea, utilizat de către Iran, în timp ce Irakul utilizeaza cotatia Brent. Pe parcursul anului trecut, din cauza modului în care este calculat, barilul de petrol cotat la pretul Brent a fost, în medie, mai ieftin decât cel cotat la pretul BWAVE.

În timp ce a actionat pentru schimbarea politicii sale de stabilire a preţurilor, KPC a initiat, de asemenea, mai multe tranzacţii în Europa, ca urmare a vânzării rafinariei sale de la Rotterdam catre compania Gunvor.

Luna trecută, un înalt oficial al KPC a declarat ca Statul Kuweit actioneaza pentru a stimula producţia în acest an, concomitent cu semnarea unor noi oferte de export cu clienţii europeni, în ciuda "concurenţei acerbe".

Compania kuweitiana exporta in prezent in Europa în jurul valorii de 500.000 de barili pe zi, acoperind aproximativ 5% din necesarul continentului european.

Miscarea vine pe fondul revenirii pe piata a Iranului, al treilea cel mai mare producător de petrol al OPEC, care se pregăteşte să intensifice vanzarile de petrol brut în Europa, după ridicarea sancţiunilor internaţionale în luna ianuarie.

Iranul a declarat săptămâna aceasta ca ar putea lua în considerare o imbunatatire a preţurilor pentru vânzările de petrol în Europa, prin efectuarea unor tranzactii punctuale, la nivelul de referinţă Brent, deşi contractele sale la termen iau ca referinta indicele BWAVE.

2. Parlamentul kuweitian aprobă 500 de milioane de USD pentru contractul cu Eurofighter

Parlamentul din Kuweit a aprobat, recent, un proiect de lege care permite guvernului să facă o plată în avans de 150 de milioane de dinari (500 milioane dolari), ca parte a unui contract incheiat anul trecut cu Eurofighter.

Kuweitul a semnat un memorandum de înţelegere în septembrie 2015, pentru a cumpăra 28 de avioane de Eurofighter, într-o afacere în valoare de până la 8 miliarde de euro (8,7 miliarde dolari).

Avioanele sunt realizate de către Finmeccanica, BAE Systems şi Airbus.

Cei 150 de milioane de dinari vor fi extrasi din fondurile Kuwait Investment Authority, unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume.

Kuweit şi vecinii săi din Golf alcătuiesc impreuna una dintre cele mai mari pieţe de armament din lume, care au cheltuit, in trecut, miliarde de dolari pe echipament militar din Statele Unite şi Europa.

În ianuarie, Parlamentul kuweitian a aprobat alocarea de 3 miliarde de dinari în următorii 10 de ani pentru a plăti achiziţionarea de arme şi echipamente militare.

3. Evolutii ale privatizarii unor sectoare de stat din Kuweit

Legea privatizării din Kuweit, emisă în 2010, nu a fost încă aplicata niciunei instituţii sau agentii publice. Legea nr 37/2010, una dintre legile cele mai rigide din Kuweit, a fost promulgată cu scopul de a privatiza toate facilităţile şi activităţile din instituţiile publice gestionate de stat, cu excepţia activităţilor petroliere şi de producţie a gazelor naturale, rafinării de petrol şi sectoarele educaţiei şi sănătăţii. Legea a venit după deliberări îndelungate în Adunarea Naţională şi Consiliul de Miniştri şi după mai multe studii efectuate de către consultanţi locali şi străini.

În 1996, Comisia de finanţe din Adunarea Naţională a angajat o echipă de cercetatori pentru a studia avantajele, dezavantajele şi obstacolele întâmpinate în transferul activităţilor şi serviciilor guvernamentale către sectorul privat şi legislaţia necesară pentru a face acest lucru.
Echipa a fost formată din membri reprezentând numeroase autorităţi, cum ar fi Universitatea Kuweit, Institutul Kuweitian pentru Cercetare Știinţifică şi Adunarea Naţională, alaturi de experţi din domeniul economic şi juridic. Echipa a emis un raport detaliat cu privire la cerinţele de privatizare, a identificat avantajele şi dezavantajele acestui proces şi a evaluat posibilele obstacole, inclusiv birocratice.

Echipa a emis raportul dupa ce a studiat mai multe cazuri, în special experienţele din Malaezia şi Noua Zeelandă. La sfârşitul raportului, echipa a propus un proiect de lege de privatizare, care a fost discutat, studiat şi deliberat ani de zile înainte de a fi votat. Cu toate acestea, până în prezent, facilităţile şi instalaţiile guvernamentale menţionate în raport, inclusiv energia electrică, apa şi instalaţiile de comunicaţii la sol şi activităţile legate de infrastructură, nu au fost încă privatizate.

Unul dintre cele mai importante exemple care evidenţiază dificultatea privatizării în Kuweit a fost cazul Kuwait Airways. În 1993, Banca Mondială a oferit un studiu detaliat cu privire la această companie, a raportat problemele şi dificultăţile cu care se confruntă aceasta şi a subliniat importanţa privatizării.

Kuwait Airways a fost fondat în mod privat în 1953. Guvernul a achiziţionat compania în 1956. Kuwait Airlines, la fel ca toţi transportatorii aerieni, a suferit probleme financiare şi economice cronice şi a generat pierderi anuale la bugetul de stat.

Având în vedere presiunile Bancii Mondiale şi studiile interne pe subiect, Kuweitul a emis o lege de privatizare în 2008, care a stabilit procedurile şi calendarul pentru transferul de proprietate. Dar, până în 2012, nu a fost luată nici o măsură de privatizare şi o altă lege a fost adoptată, care a abrogat legea din 2008. Ulterior, în ianuarie 2014, o lege de privatizare a Kuwait Airlines, mai clara, a abrogat si modificat ambele legi anterioare.

În conformitate cu noua lege, Kuwait Airlines a trebuit să scoată 35% din acţiunile sale la licitaţie care urmează să fie achiziţionate de către societăţile listate la Kuwait Bursa de Valori şi companiile străine specializate şi să aloce 5% din acţiunile sale fostilor sau actualilor  angajaţi.
Legea a obligat statul să modernizeze flota companiei, înainte de transferul de proprietate. Dar, în luna februarie 2016, Comisia economică şi financiară a Adunării Naţionale şi Guvernul reprezentat de Ministrul Transporturilor a convenit să modifice legea astfel încât statul sa deţina 75% din acţiunile societăţii care va înlocui Kuwait Airways Corporation.

Proiectul de privatizare a devenit astfel istorie.

Nu există nici o îndoială că numeroşi experţi economici, oficiali şi oameni de afaceri guvernamentali actuali şi foşti sunt convinşi de necesitatea de a transfera proprietatea din cadrul mai multor instituţii publice către sectorul privat, în scopul de a crea un mediu de afaceri fezabil, a reduce povara trezoreriei publice şi a permite mecanismelor de piaţă să evalueze fezabilitatea diferitelor activităţi după ridicarea subvenţiilor guvernamentale.

Cu toate acestea, cel mai important obstacol in calea privatizarii kuweitiene este dominaţia filozofiei de rentier, înrădăcinata de la începutul erei petrolului, mai ales după primul şoc petrolier din 1974. Această filozofie a creat un climat ostil rolului sectorului privat şi a consolidat rolul statului într-o contradicţie cu conceptele economice contemporane.

In contextul actual, in care preţul petrolului se afla in declin, guvernul încearcă să implementeza politici fiscale pentru raţionalizarea cheltuielilor şi pentru a reduce alocările bugetare. Abordarea este utila pe termen scurt, insa, conform solicitarilor venite din partea FMI, este necesara o recalibrare a politicilor economice, care sa sustina, in continuare, dezvoltarea Kuweitului.

Daniel Bandi, secretar I, BPCE Kuweit