Buletin economic Liban
1. În cadrul unei conferinţe de presă din 17.02.2016, Hussein Hajj Hasan, ministrul industriei din Liban, şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu faptul că Uniunea Europeană impune standarde dificile în ceea ce priveşte accesul pe piaţa europeană a produselor originare din Liban. De asemenea, oficialul libanez se întreba de ce Uniunea Europeană nu facilitează accesul produselor originare din Liban, în condiţiile în care mare parte a companiilor libaneze au îmbunătăţit în mod substanţial calitatea acestora în vederea îndeplinirii standardelor internaţionale. Ministrul libanez a adăugat că, după semnarea în 2002 de către Liban a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, exporturile statelor membre UE către Liban au crescut exponenţial, lucru care nu este însă valabil şi pentru exporturile libaneze către UE. În acest context, ministrul libanez a afirmat că Libanul nu îşi mai permite să continue de o asemenea manieră şi a solicitat oficialilor europeni să întreprindă măsurile necesare pentru facilitarea accesului pe piaţa europeană a produselor originare din Liban. Acordul de Asociere a fost semnat în iunie 2002 şi a intrat în vigoare în aprilie 2006. Începând cu anul 2012, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Libanului, acoperind cca. o treime din comerţul exterior al acestei ţări.
2. Antoine Howayek, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din Liban, a solicitat demisia ministrului agriculturii din Liban, Akram Chehayeb, pe care îl consideră responsabil de scăderea dramatică în anul 2015 a exporturilor de produse agricole. Potrivit lui Antoine Howayek, ministrul libanez al agriculturii nu a reuşit să identifice o soluţie viabilă pentru susţinerea exporturilor de produse agricole din Liban către zona Golfului, urmare închiderii în luna aprilie 2015 a punctului de frontieră Nassib, dintre Siria şi Iordania (singurul punct funcţional de trecere a frontierei dintre Siria şi Iordania, care este de importanţă vitală pentru transportul pe cale rutieră din Liban şi Siria către zona Golfului). Antoine Howayek a precizat că a propus guvernului achiziţionarea a 4 ferryboat-uri, în valoare totală de 10 milioane USD, care să transporte în mod gratuit produsele agricole libaneze către zona Golfului. Autorităţile ar fi urmat să recupereze investiţia atât prin perceperea unei taxe de la companiile care doreau să importe produse din zona Golfului pe cale maritimă, prin utilizarea acestor ferryboat-uri, cât şi prin revânzarea ambarcaţiunilor după redeschiderea punctelor de trecere a frontierei dintre Siria şi Iordania. Pe de altă parte, în august 2015 autorităţile libaneze au aprobat acordarea unui sprijin financiar în valoare totală de 21 milioane USD pentru susţinerea exporturilor pe cale maritimă a produselor agricole, pe o perioadă de 7 luni (statul urma să subvenţioneze cu suma de 1.500 USD fiecare transport de produse agricole pe cale maritimă). Conform lui Antoine Howayek, această soluţie nu a avut efectele scontate, întrucât cele 2 companii de shipping selectate pentru exportul produselor agricole au crescut tarifele cu 20%. Potrivit datelor Asociaţiei Fermierilor din Liban, exporturile de produse agricole au scăzut cu 31,7%, de la 533.000 tone în 2014 la 364.00 tone în 2015. Astfel, exporturile de ceapă au scăzut cu 76,9% (de la 26.000 tone la 6.000 tone), cele de varză cu 56,5% (de la 23.000 tone la 10.000 tone), cele de citrice cu 57,4% (de la 127.000 tone la 54.000 tone) şi cele de banane cu 63% (de la 95.000 tone la 35.000 tone).
3. Potrivit unui studiu realizat de către Institute of International Finance, creşterea economică a Libanului va fi în 2016 între 0,8% şi 2.3%, iar în 2017 între 0,3% şi 4,5%, în funcţie de evoluţia situaţiei interne şi din regiune. În varianta optimistă, creşterea economică va fi de 2,3% în 2016 şi de 4,5% în 2017, dacă situaţia din regiune se va ameliora, va fi ales un nou preşedinte în prima parte a anului 2016, relaţiile dintre Liban şi ţările din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului se vor ameliora şi fondurile alocate Libanului de către donatorii internaţionali în vederea gestionării situaţiei refugiaţilor sirieni vor depăşi valoarea de 400 milioane USD. De asemenea, se estimează că dacă situaţia politică va fi stabilă şi vor fi implementate reforme structurale, atunci economia libaneză va înregistra, pe termen mediu, o creştere de 4% pe an. În varianta pesimistă, creşterea economică va fi de numai 0,8% în 2016 şi de 0,3% în 2017, dacă blocajul de pe scena politică libaneză va continua, se vor menţine relaţiile tensionate dintre Iran şi Arabia Saudită, relaţiile dintre Liban şi ţările din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului se vor înrăutăţi şi fondurile alocate Libanului de către donatorii internaţionali în vederea gestionării situaţiei refugiaţilor sirieni nu vor depăşi valoarea de 250 milioane USD.
4. Ambasadorul Egiptului în Liban, Mohammed Badr al-Din Zayed, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la data de 19.02.2016 la banca Misr Liban, că ţara sa şi Libanul vor intensifica cooperarea în vederea creşterii exporturilor pe pieţele din Africa, în condiţiile în care Egiptul are relaţii diplomatice foarte bune cu statele africane, iar libanezii sunt recunoscuţi ca având afaceri de succes pe tot mapamondul, inclusiv în Africa. Pe de altă parte, ambasadorul egiptean a menţionat că, la data de 29.02.2016, la hotelul Phoenicia din Beirut, va fi organizată o conferinţă care va avea drept obiectiv identificarea de modalităţi privind creşterea exporturilor de materiale de construcţii din Egipt către Liban. Potrivit ambasadorului egiptean, înainte de revoluţia din Egipt exporturile de materiale de construcţii din Egipt către Liban se situau la nivelul de 500 milioane USD anual, valoare care a scăzut constant în ultimii ani. De asemenea, a menţionat că, la începutul acestei luni, guvernul de la Cairo a crescut taxele vamale la import pentru o gamă largă de produse, având în vedere condiţiile dificile cu care se confruntă economia egipteană. A subliniat însă faptul că această creştere nu se va aplica importurilor care provin din ţările arabe.
5. În ultimile zile se vehiculează tot mai pregnant posibilitatea expulzării unui număr important de cetăţeni libanezi care lucrează în ţările din zona Golfului, pe fondul deciziei Arabiei Saudite de a îngheţa acordarea de granturi Libanului în valoare de 4 miliarde USD, în semn de protest faţă de refuzul ministrului libanez de externe de a semna declaraţia finală a Ligii Arabe care condamna atacul împotriva ambasadei saudite de la Teheran şi faţă de implicarea Hezbollah împotriva intereselor ţărilor din zona Golfului. În eventualitatea în care ţările din zona Golfului decid să expulzeze un important număr de cetăţeni libanezi, analiştii economici apreciază că remitenţele către Liban vor înregistra o scădere dramatică (în anul 2015 remitenţele cetăţenilor libanezi care lucrează în statele din zona Golfului au scăzut cu 27%, până la valoarea de 4,5 miliarde USD. Expulzarea cetăţenilor libanezi va determina diminuarea remitenţelor sub pragul de 4 miliarde USD). Deja la data de 23.02.2016 Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain au emis un avertisment de călătorie pentru Liban, în care se recomandă propriilor cetăţeni să nu se deplaseze în această ţară sau dacă se află deja acolo, să o părăsească. De asemenea, Emiratele Arabe Unite au expulzat recent 20 de familii de libanezi, invocând motive de securitate. Se consideră că aceste măsuri au scopul de a pune presiune asupra autorităţilor libaneze, astfel încât acestea să manifeste mai multă solidaritate faţă de deciziile luate de către Liga Arabă (efectul lor imediat fiind psihologic şi nu financiar). Conform analiştilor economici, este totuşi improbabilă varianta ca investitorii din zona Golfului să-şi lichideze într-un interval de timp foarte scurt afacerile din Liban (investiţiile din zona Golfului sunt de cca. 6 miliarde USD, majoritatea în domeniul turismului şi imobiliar) sau cea a lichidării depozitelor deţinute la băncile libaneze (se estimează că 15% din totalul depozitelor constituite la băncile libaneze aparţin cetăţenilor din zona Golfului). Nu în ultimul rând, se consideră că o eventuală expulzare va viza, în principal, cetăţeni libanezi de confesiune şiită, variantă care poate avea însă şi efecte contrare (va determina apropierea acestora de Hezbollah).
Cătălin Căşaru, consilier economic, BPCE Beirut