Qatar - Buletin economic nr. 23, perioada 04 – 10.03.2016
1. Rerutarea GNL-ului din Qatar către Europa:
În contextul reducerii cererii asiatice de GNL, Qatarul îşi reorientează respectivele exporturi către Europa.
Qatarul este un furnizor cheie de GNL, atât în bazinul Atlanticului, cât şi al Pacificului, costurile de transport către nord-vestul Europei fiind, în mare, egale cu cele către Asia. Preţurile livrărilor spot de GNL către Asia şi cele către Marea Britanie-NBP (National Balancing Point), au variat, pe perioada ultimilor 10 ani, în marja 0 – 2 USD/MMBtu. Situaţia s-a schimbat oarecum în intervalul 2011 – 2014, când închiderea centralei nucleare din Japonia a forţat rerutarea tuturor livrărilor de GNL de pe Europa pe Asia.
Reducerea prezentă a cererii de import GNL pe Asia conduce la reorientarea de către Qatar a respectivelor livrări către Europa, care au crescut, în 2015 cu 16 procente şi se preconizează a creşte în continuare în acest an.
În contextul în care preţurile globale la gaze vor trebui să scadă pentru a-i stimula pe operatorii europeni să treacă de pe cărbune pe gaz, preţurile UK NBP au scăzut deja, favorizând trecerea de pe cărbune pe gaze, preţurile pentru Europa putându-se reduce la 25 puncte/therm (echiv 3,50/MMBtu), nivel la care trecerea pe gaze începe în Germania.
Banca americană Merill Linch estimează că preţurile spot ale GNL-ului pe piaţa asiatică, respectiv pe cea europeană (UK NPB) vor rămâne relativ egale în următorii ani, ambele urmând a scădea sensibil, în acest an, preţurile globale la gaz, respectivele urmând a se situa la niveluri joase pentru o anumită perioadă de acum înainte.
Importurile de GNL contractate în principal de marii importatori: Japonia, China şi R. Coreea au scăzut în 2015, numai cele ale Indiei şi Taiwanului au înregistrat creşteri modeste, neputând influenţa declinul regiunii în ansamblul său. Banca americană prognozează continuarea reducerii cererii de gaze a continentului Asiatic în 2016, pe fondul slăbiciunii macro-economice şi a unei creşteri consistente a capacităţii de generare nucleară şi reînnoibilă. “Europa este singurul loc unde generarea de energie pe bază de gaze are o capacitate de rezervă, excesul de GNL urmând aşadar a fi livrat către Marea Britanie şi Europa continentală, preţurile globale ale gazului trebuind să scadă pentru a stimula trecerea de pe cărbune pe gaze”.
Importurile de gaze ale Chinei au scăzut pentru prima dată , în 2015, pe fondul scăderii cererii interne, în ton cu încetinirea ritmului de dezvoltare industrială, aceasta în pofida faptului că importurile de GNL şi gaze pe conductă, fiecare reprezintă cca 15% din necesarul său de gaze, de la 0% importuri de gaze cu zece ani în urmă.
Cererea de gaze a Japoniei scade şi ea în contextul repornirii celor 48 de reactoare nucleare, din care în prezent 3 (cu o capacitate de 3,5 GW) sunt deja în funcţiune. Se estimează o creştere a puterii instalate pe baza repornirii treptate a centralelor nucleare, la 4,40 GW la finele lui 2016, respectiv la 12,8 GW la sfârşitul lui 2017.
Arderea de GNL pentru generare a scăzut cu 6%, la 53 mmtpa, în 2015, antrenată îndeosebi de o scădere cu 4% a cererii de energie, dar şi de eficientizarea funcţionării. În 2016 cererea de GNL s-ar putea reduce cu 2,1 mmpta (sau 4%), numai datorită repornirii reactoarelor nucleare şi cu alte 3-4 procente pe seama economiiilor realizate pe baza eficientizării.
Cererea de GNL este de asemenea erodată de reactoarele nucleare şi în R. Coreea , al cincilea producător nuclear de energie mondial, cu 24 de reactoare care asigură cca o treime din producţia energetică naţională. Importurile coreene de GNL se preconizează a scădea şi ele în acest an.
Notă:
Scăderea cererii de GNL pe continentul Asiatic, determină reducerea globală a preţului gazului şi creează excedentul care poate fi importat de Europa, mai ales în condiţiile în care preţul devine concurenţial cu cel al cărbunelui şi păcurii. Apreciem contextul ca fiind, o dată în plus, favorabil adresării de către România Qatarului a propunerii de livrare GNL, fapt ce ar favoriza, prin diversificarea surselor, inclusiv o renegociere ulterioară de către ţara noastră, a preţului gazelor importate din Rusia.
2. Qatargas livrează primul transport de GNL Pakistanului
Qatargas a livrat în portul pakistanez Qasim, primul transport de GNL, în baza unui nou contract pe termen lung (pe 15 ani), încheiat cu Compania Petrolieră de Stat a Pakistanului (Pakistan State Oil Company).
GNL-ul a fost încărcat la bordul navei speciale de transport, de tip Q-Flex, “Al Gattara”, închiriate de la proprietarul şi operatorul “Nakilat”, care a părăsit portul Ras Laffan la 26 februarie a.c.
Flota de nave Q-Flex închiriate de Qatargas este compatibilă, la ora actuală, cu 60 de terminale de GNL pe plan global, în timp ce cele mai mari nave de tip Q-Max sunt compatibile, în prezent, cu 32 de terminale.
În luna aprilie 2015, Qatargas a livrat Pakistanului prima încărcătură de GNL, la bordul navei Excelerate Exquisite, o navă/unitate plutitoare de depozitare şi regazeificare (Floating Storage and Regaseification Unit-FSRU), care este în prezent ancorată în terminalul de GNL din portul Qasim, fiind primul terminal de import GNL al Pakistanului.
Notă:
Pentru a evita costurile substanţiale implicate de construirea unui terminal clasic şi având în vedere şi restricţiile impuse de autorităţile turce, sub raportul capacităţii, navelor transportatoare care tranzitează strămtorile Bosfor şi Dardanele, România ar putea închiria sau achiziţiona o navă de stocare şi regazeificare, de tipul celei ancorate în portul pakistanez Qasim, pe care s-o folosească pe post de terminal plutitor şi regulator furnizare gaze în reţeaua naţională.
Neagu Gheorghiţă, consilier economic, BPCE Doha