SUA - Buletin economic nr. 11/2016

I.    EVOLUTII ECONOMICE PE SPATIUL SUA

Ø      Subsecretarul de stat pentru comerţ internaţional, Stefan M. Selig a dat publicităţii un raport privind impactul investiţiilor străine directe (FDI) asupra creării de locuri de muncă în SUA. Raportul a fost pregătit de Biroul de analize economice şi comerciale din cadrul Administraţiei Internaţionale a Comerţului (ITA) şi el atribuie 12 milioane de locuri de muncă, respectiv 8,5% din total, investiţiilor străine directe. Raportul se bazează pe datele furnizate de către Biroul de Analiză Economică (BEA), potrivit cărora, în 2013, 6,1 milioane de persoane erau direct angajate de către companiile străine din SUA. Pe lângă acestea, analiza a utilizat aşa-numitul "model american de echilibru general aplicat" (USAGE), pentru a estima numărul total de locuri de muncă, inclusiv cele din lanţurile de aprovizionare şi distribuţie ale companiilor străine, locurile de muncă stimulate de veniturile crescute (ca urmare a FDI) şi cele generate de beneficiile economice ale diseminării tehnologiilor. Locurile de muncă indirect create de FDI în SUA totalizează 5,9 milioane.  Raportul examinează cele două căi prin care locurile de muncă indirecte pot fi atribuite investiţiilor străine. Astfel, 2,4 milioane de locuri de muncă sunt atribuibile activităţii economice pe ansamblu generate de FDI în SUA. Aceasta se referă la locuri de muncă din cadrul lanţurilor de aprovizionare şi distribuţie relaţionate cu întreprinderile americane aflate în proprietatea străinilor şi la locuri de muncă stimulate de veniturile crescute (datorate FDI). Concomitent, raportul estimează numărul de locuri de muncă atribuibile  productivităţii crescute asociate cu FDI şi aici sunt incluse oportunităţile apărute ca urmare a beneficiilor economice ale diseminării tehnologiilor. Acestea din urmă apar, de exemplu, atunci când o firmă americană angajează un cadru din executivul unei companii străine şi el implementează noi procese folosite la angajatorul precedent, care determină creşterea productivităţii.  Creşterea productivităţii ca urmare a diseminării tehnologiilor creează, doar în sectorul manufacturier din SUA, 3,5 milioane de locuri de muncă.  La prezentarea raportului Stefan Selig a mai declarat următoarele: "FDI continuă să reprezinte un factor activ foarte important pentru SUA. Acest raport reafirmă semnificaţia FDI pentru economia americană şi subliniază faptul că pentru fiecare loc de muncă direct atribuibil FDI, un alt loc de muncă este indirect atribuibil FDI". Întregul raport poate fi accesat la adresa http://www.trade.gov/mas/ian/employment/. (BPCE New York-C.P.)

Ø      Conducerea Federal Reserve apreciase, în decembrie 2015, că va creşte rata dobânzii, în patru etape, în 2016. Acest lucru pare mult mai puţin posibil astăzi, după ce preţurile pe bursă ale acţiunilor şi cele ale ţiţeiului au fost puternic afectate de volatilitate în lunile ianuarie şi februarie 2016. Dacă declaraţiile făcute recent în China de către preşedintele Federal Reserve Bank of New York, Bill Dudley, sunt interpretate corect, în şedinţa FED din martie nu va fi operată o nouă creştere. În spatele acestei prognoze poate sta faptul că, după creşterea ratei din decembrie, semnificând faptul că FED aprecia drept confortabil, la acea dată, nivelul atins de revigorarea post-criză a economiei americane, valoarea acţiunilor pe burse a scăzut cu 4% în următoarele 2 luni, iar preţul ţiţeiului a atins 26 de dolari barilul. Totuşi, doi indicatori-ţintă luaţi în calcul de FED-crearea de noi locuri de muncă şi o inflaţie constantă-se orientează în direcţia bună, şomajul reducându-se la 4,9%, în ianuarie (cel mai scăzut nivel începând din 2008), iar rata inflaţiei evoluând spre 2%, după ce luni de zile a fost cvasi-inexistentă. Din păcate, aceste evoluţii nu sunt considerate suficiente pentru a determina FED să renunţe la planul său de a încetini creşterea ratei dobânzii în 2016. (BPCE New York-C.P.)

Ø      Vânzările de autoturisme din SUA au înregistrat o creştere de 8% în luna februarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, vânzări susţinute de scăderea preţului benzinei şi a accesului mai facil la credite ale populaţiei. Nu toţi producătorii auto interni au înregistrat însă valori pozitive ale vânzărilor, astfel că în timp ce General Motors a marcat o scădere de 1,5% a vânzărilor, Ford a înregistrat o creştere de 20,4% (cea mai mare creştere din ultimii 11 ani), iar Fiat Chrysler o creştere de 11,8%. Iar dintre producătorii străini, care şi ei au înregistrat creşteri ale vânzărilor, Honda a marcat o creştere de 12,8%, Nissan de 10,5%, Kia de 13%, Subaru 1,6%, Hyundai 1%, Toyota 4,1%, în timp ce Volkswagen, marcat încă de scandalul trucării testelor de emisii de noxe, a scăzut cu 8,7%. (BPCE New York – R.D.)

II. FUZIUNI/ACHIZITII DECOMPANII DE INTERES PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

Ø      Societate de investiţii reprezentată de miliardarul Carl Icahn a depus  o ofertă pentru a cumpăra 18%  din producătorul de piese auto Federal-Mogul pentru aproximativ 213 milioane de dolari. Acţiunile Federal-Mogul au crescut cu mai mult de 40%. Icahn Enterprises s-a concentrat asupra industriei auto, a doua cea mai mare sursă de venituri, urmare a scăderii cotaţiei barilului de petrol, ceea ce încetineşte creşterea afacerilor companiei în domeniul energetic, care a reprezentat aproape jumătate din veniturile sale în 2014. Compania a declarat în decembrie că va cumpăra distribuitorul de piese auto Pep Boys-Manny Moe & Jack, pentru aproximativ 1 miliard $. Icahn Enterprises, care deţine aproximativ 82 la suta din Federal-Mogul, a declarat că va plăti $ 7 la acţiune în numerar, reprezentând o primă de circa 41% faţă de închiderea de vineri a bursei. Oferta evaluează compania la aproximativ 1,2 miliarde $, pe baza valorii acţiunilor societăţii valabile la 30 septembrie. (BPCE Chicago – A.R.)

III.  EVOLUTIA NEGOCIERILOR SUA DE ACORDURI COMERCIALE SAU ECONOMICE

Ø      În urma finalizărilor celei de-a 12-a runde de negocieri din cadrul TTIP, reprezentantul pentru comerţ al SUA (USTR) a declarat că SUA speră ca TTIP să reprezinte un acord la fel de ambiţios ca TPP (recent finalizatul Acord Trans Pacific). Partea americană este de părere că rundele de negocieri au fost din ce în ce mai productive de la începutul negocierilor, acum doi ani şi jumătate şi că, deşi mai este mult de muncă, dacă se va menţine ritmul actual, este posibil ca negocierile să fie finalizate până la sfârşitul acestui an. (BPCE Washington-B.V.)

Angajarea mai intensă, în ultimele luni, a condus la un “progres real” în negocieri, conform declaraţiilor negociatorului-şef al SUA, Dan Mullaney, făcute la încheierea recentei runde desfăşurate la Bruxelles. Astfel, au fost propuse texte de acorduri pentru vasta majoritate a domeniilor, ambele părţi declarând că au în vedere încheierea negocierilor la finele acestui an. La capitolul Reglementare, negociatorii au avansat discuţiile în ceea ce priveşte cooperarea legislativă şi bunele practici având ca scop întărirea transparenţei de ambele părţi. Au fost continuate discuţiile asupra legislaţiei în sectoarele auto, farmaceutic, produse chimice, cosmetice, inginerie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, dispozitive medicale, pesticide şi produse textile şi s-a înregistrat un progres substanţial în identificarea obiectivelor comune. Discuţiile sectoriale au avansat suficient de mult pentru ca la următoarea rundă şă se poată negocia pe text. Scopul pe ansamblu, potrivit declaraţiei lui Mullaney, este de a îmbunătăţi compatibilitatea legislativă în aşa fel încât să se reducă povara nenecesară care apasă asupra comerţului, menţinând, în acelaşi timp, nivelul existent de protecţie legislativă şi beneficiind mai bine de resursele legislative. Negociatorul-şef al UE, Ignacio Garcia Bercero, a subliniat faptul că o cooperare în domeniul legislativ este posibilă numai atunci când nivelul de protecţie rămâne cel puţin la fel, dacă nu chiar se îmbunătăţeşte. El a amintit că ambele părţi au în analiză textele propuse, ţintind spre o şi mai precisă exprimare a ideilor lor asupra creării unui sistem care să faciliteze cooperarea actuală şi viitoare, atât în sectorul industrial, cât şi în cel al serviciilor. Astfel, au fost discuţii benefice despre cum se poate reduce dublarea nenecesară sau excesivă a costurilor în domeniul standardelor şi evaluării conformităţii, precum şi cum trebuie bazat mai mult pe ce s-a întreprins de către fiecare parte în ceea ce priveşte standardele sanitare şi fitosanitare şi procedurile de aprobare mai operative. Garcia Bercero a subliniat şi faptul că TTIP va respecta independenţa organismelor şi procedurilor de reglementare ale fiecărei părţi şi nu va modifica modul în care fiecare parte reglementează domeniul politicilor publice referitoare, de exemplu, la siguranţa alimentară şi protejarea mediului. În ceea ce priveşte normele, Dan Mullaney a declarat că SUA dau prioritate acelor propuneri concrete privind vămile şi facilitarea comerţului care caută să simplifice procedurile în vamă şi reduc birocraţia nenecesară, precum şi privind regulile de origine,în aşa fel încât beneficiile TTIP să meargă, în principal, către cei care creează valoare în spaţiul transatlantic.  Garcia Bercero a adăugat că cele două părţi au susţinut deja primele discuţii pe marginea propunerii UE pentru un nou sistem judiciar în privinţa investiţiilor şi au consumat mult timp pentru a înţelege mai bine propunerile celeilalte părţi şi a începe să identifice punctele de convergenţă. Au existat discuţii şi în privinţa forţei de muncă şi a mediului, având în vedere faptul că SUA au înaintat texte care vor conduce la aplicarea legislaţiei privind aderarea la standardele din aceste domenii. Potrivit declaraţiei lui Mullaney, în iulie cele două părţi doresc să ajungă la un stadiu avansat de consolidare a textului acordului pe toate domeniile negociate, reducând cât se poate de mult diferenţele în domeniile sensibile. Garcia Bercero a adăugat că vor exista discuţii mai aprofundate în domenii precum achiziţiile şi regulile de origine, în săptămânile care urmează şi două runde mai formale, de acum până în august. Ambii oficiali au susţinut că ei apreciază că negocierile pot fi încheiate până la sfârşitul anului 2016, subliniind însă că nu vor accepta o “recoltare prematură sau un TTIP subţire” pentru a atinge acest obiectiv. (BPCE New York-C.P.)

Întreaga declaraţie de presă poate fi accesată la https://ustr.gov/about-us/policy-offices/press-office/ speechestranscripts/2016/February/US-Press-Statement-TTIP-Round-Brussels (BPCE Washington-B.V.)

Ø      Secretarul Comerţului al SUA, Penny Pritzker, a declarat, la finalizarea textului privind EU – US Privacy Shield că „acest acord reprezintă o victorie mare pentru mediile de afaceri de pe cele două maluri ale Atlanticului. În aceşti ultimi doi ani am elaborat un cadru legal modern şi comprehensiv care răspunde îngrijorărilor Curţii Europene de Justiţie. Negociatorii americani şi cei europeni au lucrat împreună pentru elaborarea acestui acord care va superviza schimburi comerciale transatlantice de servicii digitale în valoare de peste 260 miliarde USD. În final, am realizat un acord puternic care permite comerţului transatlantic să crească datorită noilor norme de siguranţă.” (BPCE Washington-B.V.)

IV. OPORTUNITATI DE AFACERI, ACTIUNI DE PROMOVARE

Ø      În perioada 29 februarie – 1 martie 2016, s-au desfăşurat la New York lucrările celei de-a 13-a sesiuni anuale a Conferinţei internaţionale organizate de către EUPF (www.eupf.org), dedicată achiziţiilor din sistemul ONU. EUPF (European Union Procurement Forum) este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, cu sediul la New York, care reuneşte reprezentanţii economici la New York ai statelor membre ale Uniunii Europene, activând ca interfaţă, pe linie de achiziţii, între organismele şi agenţiile ONU şi mediul de afaceri din ţările membre UE. Conferinţa EUPF a oferit, ca de obicei, oportunitatea unor întâlniri directe ale delegaţiilor firmelor participante cu oficiali pe linie de achiziţii ai diverselor organisme, agenţii, programe şi misiuni în teren ale ONU, precum şi cu oameni de afaceri reprezentând companii din celelalte ţări europene participante la Conferinţă. Aceste întâlniri au permis un util transfer de expertiză, necesar în abordarea cu succes a pieţei achiziţiilor ONU (www.ungm.org)[1], al cărei volum anual se cifrează la circa 17 miliarde de dolari - la nivelul anului 2014 (astfel, putem menţiona că agenţiile cu cele mai mari bugete de achiziţii în cadrul ONU, şi doar pentru principalele 10 tipuri de produse achiziţionate de către acestea, au fost: UNICEF, cu 3,217 miliarde dolari, UN/PD, cu 2,783 miliarde dolari, UNWOMEN, cu 2,570 miliarde dolari, WFP, de asemenea cu 2,570 miliarde dolari şi UNDP, cu 884 milioane dolari). Principalele produse achiziţionate au fost: alimente, produse farmaceutice, echipamente medicale, vehicule, echipamente de telecomunicaţii, echipamente informatice, materiale pentru case şi adăposturi, echipamente pentru furnizarea apei, echipamente de laborator, produse educaţionale, materiale şi echipamente pentru agricultură, produse pentru gospodărie. Principalele servicii achiziţionate au fost: servicii de securitate, servicii de personal, servicii de proiectare, leasing sau închiriere, management, transport comercial, servicii de tipografie, consultanţă, telecomunicaţii, construcţii, tehnologia informaţiilor etc. (BPCE New York – R.D.)

Răzvan Dumitrescu, Chivel Porumb (BPCE New York), Andrei Rusu (BPCE Chicago), Bogdan Văduva (BPCE Washington)