SUA - Buletin economic 07 – 11 martie 2016
·
I. EVOLUTIA NEGOCIERILOR SUA DE ACORDURI COMERCIALE SAU ECONOMICE
Administraţia Obama a dat publicităţii agenda sa de politică comercială pe anul 2016, cu accent pe continuarea liberalizării comerţului şi pe eforturile de îmbunătăţire a implementării măsurilor aferente. Una din preocupările Administraţiei va fi asigurarea sprijinului Congresului pentru Parteneriatul Trans-Pacific (TPP, semnat la Auchland, Noua Zeelandă, în 4 februarie 2016. Alte priorităţi vor fi cele legate de folosirea politicii comerciale pentru încurajarea investiţiilor străine şi dezvoltarea sectorului manufacturier în SUA, folosirea sistemului de preferinţe vamale pentru susţinerea creşterii economice durabile şi cuprinzătoare, întărirea parteneriatelor comerciale şi de investiţii cu restul lumii şi aplicarea prevederilor acordurilor comerciale existente. În legătură cu TPP, documentul nu indică data la care documentaţia aferentă implementării acordului va fi introdusă în Congres. În pofida declaraţilor Administraţiei potrivit cărora se vor întreprinde paşii necesari cât mai devreme în cursul acestui an, factori importanţi ai legislativului au susţinut necesitatea unei amânări până după alegerile din noiembrie. Relativ la alte acorduri în curs de negociere, Administraţia Obama are ca obiectiv încheierea negocierilor TTIP, precum şi a celor privind acordul în comerţul cu servicii. În ceea ce priveşte Environmental Goods Agreement din cadrul OMC, nu sunt precizate detalii cu privire la data când se preconizează realizarea unei înţelegeri cu privire la acesta. Legat de legislaţia muncii, SUA vor continua disputa cu Guatemala, determinată de neimplementarea efectivă a legilor aferente de către această ţară şi se vor angaja în negocieri cu guvernele din Peru, Mexic, Bangladesh, Guatemala, Honduras şi Republica Dominicană în legătură cu progresul în acordarea de drepturi lucrătorilor, precum şi cu guvernul Columbiei, referitor la implementarea Planului de acţiune privind drepturile muncitorilor. În ceea ce priveşte aplicarea prevederilor acordurilor comerciale în vigoare, nou constituitul Centru inter-agenţii pentru aplicarea prevederilor acordurilor comerciale va continua să insiste pentru eliminarea distorsiunilor comerţului, apărută ca rezultat al unei încrengături complexe de politici industriale şi sisteme birocratice la unii parteneri comerciali precum China.
În direcţia iniţiativelor, în plan bilateral/regional, de a crea noi oportunităţi comerciale şi de investiţii, vor fi avute în vedere următoarele:
- în relaţia cu China, exercitarea neîngrădită a drepturilor de proprietate intelectuală, rezolvarea problemei excesului de capacitate industrială în sectoare precum producţia de oţel şi de aluminiu, îmbunătăţirea accesului pe piaţă a produselor agricole, eliminarea barierelor legislative (în special în sectorul tehnologiilor), asigurarea că politicile industriale şi de concurenţă nu discriminează şi nici nu distorsionează piaţa, creşterea transparenţei în toate domeniile, negocierea unui acord bilateral de investiţii şi asigurarea participării Chinei la acordul OMC privind achiziţiile guvernamentale;
- în relaţia cu ţările ASEAN, intensificarea, în continuare, a angajării comune, prin seminarii pe teme comerciale SUA-ASEAN, în baza prevederilor acordului regional de comerţ şi investiţii, iar în cadrul bilateral, acţiuni cu Filipinele, Indonezia, Thailanda, Cambogia, Laosul şi Myanmar pentru rezolvarea anumitor probleme punctuale şi pregătirea terenului pentru ca ţările ASEAN să devină parte în acorduri comerciale bazate pe standarde de un înalt nivel;
- în relaţia cu Asia Centrală, dezvoltarea angajamentelor comune, pe baza acţiunilor desfăşurate în 2015 în cadrul acordului plurilateral TIFA (de facilitarea a comerţului şi investiţiilor), cu Kazahstan, Kîrgistan, Turkmenista, Tadjikistan şi Uzbekistan, cu accent pe admiterea în OMC, aspectele ţinând de vamă şi de achiziţii, susţinerea admiterii Afganistanului în TIFA-ca membru cu drepturi depline, precum şi a Pakistanului-ca observator, monitorizarea acţiunilor Uniunii Economice Eurasiatice, pentru a se asigura că toate statele respectă angajamentele în cadrul OMC şi cooperarea cu Nepal, în cadrul TIFA, cu accent pe facilitarea comerţului şi preferinţe comerciale;
- în relaţia cu continentul american, conlucrarea în cadrul CAFTA-DR (acordul de liber schimb cu America Centrală şi Republica Dominicană) pentru a rezolva probleme legate de drepturi de proprietate intelectuală, măsuri de protecţie sanitară şi fitosanitară, drepturile muncitorilor şi protecţia mediului, o mai profundă angajare comercială şi în investiţii în relaţia cu Brazilia, în cadrul Acordului de cooperare economică şi comercială, conlucrarea cu Argentina pentru a explora căile de adâncire a relaţiilor economice, colaborarea, în cadrul OMC, dar şi în plan bilateral, pentru explorarea căilor de adâncire a relaţiilor economice cu Cuba şi avansarea în normalizarea acestor relaţii, dacă se întrunesc condiţiile necesare;
- în relaţia cu Africa, conlucrarea cu Congresul, cu părţile interesate şi cu partenerii africani pentru a începe să se identifice căi de dinamizare a relaţiilor cu ţările sub-sahariene, în cadrul AGOA (Africa Growth and Opportunity Act), prezentarea în Congres, la sfârşitul lunii iunie, a unui raport ce va identifica acele ţări din regiunea sub-sahariană pregătite pentru a negocia un acord de liber schimb cu SUA, conlucrarea cu comunitatea est-africană în promovarea cooperării în domenii precum facilitarea comerţului, măsuri de protecţie sanitară şi fito-sanitară, bariere tehnice în calea comerţului şi explorarea posibilităţii unui acord de investiţii regional;
- în relaţia cu Orientul Mijlociu/Africa de Nord, identificarea şi fructificarea de iniţiative ce ar putea ajuta la stabilirea bazelor pentru o mai mare largă integrare economică între ţările din această regiune. (BPCE New York-C.P.)
Pe parcursul acestei săptămâni, Washington D.C. va găzdui oficialităţi de rang înalt, atât din Uniunea Europeană, cât şi din Canada, şi anume comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström şi prim-ministrul canadian Justin Trudeau. Agenda comisarului Malmström include întâlniri cu comisarul FDA, Robert Califf şi cu comisarul adjunct, Stephen Ostroff, cu senatorii Orrin Hatch şi Ron Wyden, cu Adewale Adeyemo, consilier pe probleme de securitate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi cu Reprezentantul Comercial al SUA, Michael Froman, pentru a discuta stadiul actual al negocierilor TTIP. Comisarul Malmstrom va susţine, de asemenea, un discurs la Institutul Peterson şi va participa la o masă rotundă pe tema TTIP la Camera de Comerţ din SUA. Primul ministru Trudeau se va întâlni cu preşedintele Obama şi Reprezentantul Comercial al SUA. Unele din temele ce vor fi abordate de oficialul canadian vor fi acordul CETA şi ridicarea nivelului de minimis pentru transporturile dintre Canada şi SUA.(BPCE Washington-B.V.)
II. ALTE ELEMENTE DE INTERES PE LINIE DE MEDIU DE AFACERI
Mai mulţi factori care au contribuit la boom-ul de fuziuni si achiziţii în 2015 sunt încă prezenţi şi la începutul anului 2016 şi vor continua să se manifeste şi în restul anului. Aceştia sunt:
1. Creşterea încrederii investitorilor în conducerile companiilor. Atunci când investitorii si directorii executivi observă o creştere a satisfacţiei consumatorului, ca urmare a diferitelor achiziţii, le oferă încrederea de a continua negocierile în ceea ce priveşte fuziunile sau preluările. În perspectivă, încrederea corporativă continuă să crească, alături de economia SUA, care se preconizează să înregistreze un spor de 2,5% în acest an.
2. Obţinerea unor credite în condiţii avantajoase. Recenta decizie a Rezervei Federale de a ridica rata dobânzii marchează prima creştere în şapte ani. Cu toate acestea, pentru că rata rămâne, în continuare, la un nivel redus, această majorare este puţin probabil să crească costurile de creditare, cu impact negativ asupra fuziunilor. Un efect imediat al creşterii ratelor dobânzilor poate încuraja de fapt fuziunile şi achiziţiile, deoarece acestea au potenţialul de a limita creşterea economică şi inflaţia şi forţează companiile să continue căutarea de noi oportunităţi pentru creştere.
3. Presiunea de a îmbunătăţi eficienţa şi de a creşte profitabilitatea într-o economie aflată într-o uşoara creştere. Pe fondul de redresare economică lentă din Statele Unite, companiile apelează la fuziuni, ca un mijloc pentru obţinerea unei creşteri imposibil de atins anterior fuziunilor, având scopul de a conserva marjele de profit sau de a raţionaliza costurile.
4. Nevoia de a ţine pasul cu rivalii în ceea ce priveşte consolidarea afacerii. Un val de consolidare are loc în numeroase industrii în SUA. cele mai mari companii fiind în căutarea de a fuziona, ca o strategie pentru a creşte cota de piaţă, a creşte veniturile şi de a reduce costurile. Într-un sector în consolidare, cum ar fi asigurările de sănătate, farmaceutic sau energie, societăţile comerciale sunt obligate să reacţioneze la fuziuni, în scopul de a rămâne relevante pe piaţă, sau de a preveni riscul de a deveni o ţinta de preluare agresivă. (BPCE Chicago – A.R.)
III. STATISTICI VAMALE AMERICANE REF. COMERTUL INTERNATIONAL AL SUA SI CEL BILATERAL CU ROMÂNIA
În 2014 România a fost cel de-al 40-lea exportator de produse ceramice pe piaţa SUA, în ordinea volumului valoric al exportului, cu un total de 4,179 milioane dolari, nivel situat sub potenţialul de export al României. Pe ansamblu, livrările ţării noastre la acest capitol au înregistrat o evoluţie sinusoidală, în perioada 2010-2014 scăzând, de la 1,492 milioane dolari, în 2010, la 600 mii dolari, în 2011 (scădere de aproape 60%), crescând ulterior la 890 mii dolari (creştere de 48% faţă de anul 2011, situându-se însă, în continuare, cu peste 40% sub nivelul de la începutul perioadei analizate) şi recuperând pierderile din primii trei ani abia în 2013, când au înregistrat un nivel de 2,868 milioane dolari, deci cu peste 92% peste nivelul din 2010. Cu toate că, în general, articolele din porţelan sau din faianţă, de producţie românească, reprezintă sunt cunoscute şi apreciate pe plan mondial, alături de produse ceramice artizanale, realizate pe plan local (cu o valoare artistică deosebită), piaţa SUA importă un gen de astfel de produse care nu au o pondere deosebită în exportul românesc pe alte pieţe externe. În acest context, în 2014 România a fost prezentă cu exporturi pe piaţa SUA doar la şapte grupe tarifare, din cele 14 grupe care alcătuiesc nomenclatorul de produse din cadrul Capitolului 69 al Tarifului Vamal. (BPCE New York – R.D.)
Statele din regiunea de Nord-Est a SUA (respectiv New York, New Jersey, Pennsylvania, Connecticut, Massachussetts, Vermont, Maine, Rhode Island şi New Hampshire) au înregistrat exporturi în România de peste 110 milioane dolari, în 2015, reprezentând cca 14,6% din totalul exporturilor americane în ţara noastră, nivel în scădere cu aproape 8% comparativ cu anul anterior. Comparativ însă cu anul 2000, aceste state au înregistrat creşteri impresionante ale exporturilor, respectiv de peste 2,2 ori (Pennsylvania, de peste 4 ori, New York, cu 88%, Massachussetts, de pe 2 ori, iar Connecticut, de peste 5 ori). Din întreaga regiune, statul Pennsylvania este cel mai mare stat exportator către România, cu 38,9 milioane dolari, urmat de statul New York, cu 32,0 milioane dolari, Masschussetts, cu 19,6 milioane dolari şi Connecticut, cu 5,1 milioane dolari. Principalele produse exportate de statele din această regiune georgrafică a SUA, la nivelul anului trecut, au fost: computere şi produse electronice, echipamente de transport, echipamente electronice şi componente, maşini şi dispozitive mecanice, produse metalice prelucrate, produse plastice şi din cauciuc. (BPCE New York – R.D.)
Răzvan Dumitrescu, Chivel Porumb (BPCE New York)
Andrei Rusu (BPCE Chicago)
Bogdan Văduva (BPCE Washington)