CONSILIUL DE EXPORT 

SECRETARIAT        

 PROCES–VERBAL

al reuniunii Consiliului de Export din data de 30 mai 2016

Reuniunea s-a desfăşurat la sediul MECRMA şi a fost condusă de domnul Vlad Vasiliu, Co-Preşedintele Consiliului de Export (CE). 

Din totalul celor 31 membri  titulari ai CE au fost prezenţi 20 şi au absentat reprezentanţii ME, MSI, MFE, MT, CNP, INS, DGV,UGIR 1903, ANEIR, SDPR si WTC. 

Invitaţi prezenţi: domnul Radu Zaharia, director general DCERI, domnul Valeriu Velciu, presedinre APREL, domnii: Ştefan Pădure, vice- preşedinte PRO AGRO şi Mihai Lupu, director FIT.

În deschiderea lucrărilor Reuniunii CE, domnul  Vlad Vasiliu a  prezentat Ordine de zi:

1.    Informare privind comerţul internaţional al României pe primele două luni ale anului 2016.

- Prezintă: Radu ZAHARIA, director general DCERI 

2.    Vietnam – organizarea celei de-a cincisprezecea sesiuni a Comisiei mixte romano-vietnameze de cooperare economică;

- Prezintă : Valentin BREBENEL, director DCERI 

3.    Raport privind sesiunea Comisiei mixte interguvernamentală de colaborare economică România – Republica Belarus;

- Prezintă: Clementina NIŢULESCU, director DCERI

                Nicolae PAVALUCĂ, consilier superior DCERI 

4.    Situatia mentinerii celor 4 structuri asociative: O.P.PETROGAZ-Organizaţia Patronală  PETROGAZ, CNI- Consiliul Naţional pentru Inovare, ACR-Asociţia Clusterelor din România şi ANSVSA-Autoritatea Nationala Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor,  ca membrii cu drepturi depline  în CE; 

5.    Maparea clusterelor din România - Situaţia la zi a clusterelor;

- Prezintă: Daniel COŞNIŢĂ, preşedinte CLASTERO 

6.    Diverse:

- 3.1. Nota nr.315182/11.05.2016 privind modificări ale Programului de Promovare a Exportului (PPE) pentru anul 2016, cu finanţare parţială de la bugetul de stat.

Membrii CE au aprobat,  în unanimitate ordinea de zi.

La începutul reuniunii, domnul Vlad Vasiliu, secretar de stat a răspuns întrebărilor domnului Mihai Păsculescu, Prim-vicepreşedinte FEPAIUS care a solicitat precizări privind organizarea întâlnirilor cu reprezentanţii unor structuri asociative fără consultarea membrilor fondatori ai CE şi a apreciat că aceste întâlniri sunt de fapt comisii de dialog social.

Domnul Vlad Vasiliu a reamintit membrilor CE că şi-a propus, de la începutul mandatului, ca prioritate, să îmbunătăţească activitatea CE şi să eficientizeze PPE prin modificarea legislaţiei în vigoare, respectiv HG 296/2007 şi HG 486/2004. Şi-a susţinut punctul de vedere privind amendarea celor 2 HG exemplificând că, în anul 2015 doar 430 de companii au accesat PPE dintr-un număr de peste 22.000 firme exportatoare. De asemenea a precizat că, partea privată în CE ar trebui  să fie reprezentată de Confederaţiile patronale, luând în calcul şi modificarea structurii exportului, deoarece acestea sunt reprezentative fiind compuse din mai multe structuri asociative. 

In acest context, domnul Mihai Păsculescu a solicitat totuşi consultarea membrilor fondatori ai CE având in vedere faptul că nu s-a schimbat structura instituţională. 

Domnul Valeriu Velciu, Preşedinte APREL a precizat că structura exportului este în conformitate cu strategia de exoprt şi ne dorim să găsim un dialog mai eficient cu guvernul tehnocrat. Numărul de firme care au accesat acest PPE trebuie să fie dublat sau triplat deoarece pentru realizarea unui produs finit  sunt implicate mai multe firme şi la evenimentul promoţional participă doar o firmă. 

Domnul Vlad Vasiliu a replicat că, din acest număr de 430 companii unele sunt din acelaşi grup. De asemenea a precizat că, prin modificarea HG 296/2007 se doreşte eficientizarea Programului de Promovare a Exportului prin crearea unor condiţii prielnice astfel încât mai multe companii să beneficieze de noi instrumente de promovare,  permiţându-le promovarea în timp real. 

Trecându-se la primul punct al ordinii de zi, domnul Radu Zaharia a prezentat „Rezultatele Comerţului Internaţional al României în perioada 01.01. – 29.02.2016” infomând membrii CE despre:

Ø     Valoarea totală a comerţului internaţional al României, în primele două luni ale anului 2016, a fost de 18,8 miliarde euro, în creştere cu 6,3% faţă de primele două luni ale anului 2015, exportul înregistrând o creştere la 8,9 miliarde euro (+4,1%), iar importul o creştere la 9,9 miliarde euro (+8,5%). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu 75,6%, de la nivelul de -0,6 miliarde euro (la 28 februarie 2015), la  -1,0 miliarde euro (la 29 februarie 2016).

Ø     Comerţul total intracomunitar al României s-a majorat cu 8,4%, la 14,6 miliarde euro, din care exportul a cunoscut o creştere cu 7,1%, fiind de 6,8 miliarde euro, iar importul o creştere cu 9,5%, cifrându-se la 7,8 miliarde euro. Soldul negativ al balanţei comerciale România în relaţia cu partenerii din Uniunea Europeană (UE) a crescut cu 30,3% în primele două luni ale anului 2016 faţă de primele două luni ale anului 2015, de la -0,8 miliarde euro, la -1,0 miliarde euro.

Ø     Pe ansamblul relaţiilor comerciale din afara spaţiului comunitar a fost înregistrată o evoluţie descrescătoare din cauza scăderii exportului, importul având însă, o evoluţie crescătoare. Comerţul total extracomunitar a însumat 4,3 miliarde euro, cu 0,1% mai puţin în primele două luni ale anului 2016 faţă de primele două luni ale anului anterior, din care export 2,1 miliarde euro (-4,5%), iar import 2,2 miliarde euro (+4,8%).  Pentru aceleaşi două perioade de analiză, excedentul balanţei comerciale România - ţări non-UE a scăzut de la +0,2 miliarde euro, la un deficit de -0,01 miliarde Euro (-106,9%). 

Ø     În structura principalelor grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, în majoritate, creşteri în primele două luni ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, creşteri absolute s-au înregistrat la: produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) (+10,9%); produse ale industriei chimice şi mase plastice (+12,5%); produse ale industriei textile şi pielăriei (+17,2%) şi produse agroalimentare  (+13,5%); 

Ø     Ca orientare geografică, exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (86,0% din total export şi, respectiv, 89,0% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări membre ale UE) reprezintă o pondere de 76,2% la export şi de 78,4% la import.  

Ø     În primele două luni ale anului 2016, primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti au fost: Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 21,2%), Italia (12,3%), Franţa (7,3%), Ungaria (5,2%), Marea Britanie (4,9%), Turcia (3,4%), Spania (3,1%), Bulgaria (3,0%), Olanda (3,0%) şi Polonia (2,9%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 66,1% în total export.  

Ø     La import primele 10 ţări partenere ale României (ţări de origine pentru importuri extracomunitare şi de expediţie pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 69,8% din total import realizat în primele două luni ale anului 2016, respectiv: Germania (21,1%), Italia (10,2%), Ungaria (7,3%), Franţa (6,3%), China (5,3%), Polonia (5,1%), Olanda (4,2%), Turcia (3,7%), Austria (3,7%) şi Cehia (3,0%).

Domnul Radu Zaharia a menţionat că acest material este realizat cu sprijinul doamnei Mihaela Simion, consilier superior în cadrul DCERI şi poate fi consultat pe site-ul www.dce.gov.ro

Membrii CE au mulţumit pentru informaţiile puse la dispoziţie iar domnul Mihai Păsculescu a reamintit faptul că, in urmă cu câţiva ani, Ministerul Economiei, avea un abonament la INS şi după prelucrarea datelor care erau mult mai detaliate, erau puse la dispoziţia structurilor asociaive.

Domnul Vlad Vasiliu a subliniat că, structurile asociative sunt cele care trebuie să furnizeze date detaliate ministerului tocmai pentru a constata performanţele sectorului şi care este implicarea  acesteia în structura exportului. 

Domnul Vlad Vasiliu a motivat importanţa celor două teme ale ordinii de zi respectiv prezentarea potenţialului de colaborare economică a României cu Belarus şi cu Vietnam.

La punctul 2) al ordinii de zi, domnul Valentin Brebenel, director DCERI a informat membrii CE despre posibilităţile de export şi cooperare în diverse sectoare ale economiei vietnameze.

Pentru a se veni în sprijinul companiilor româneşti interesate de piaţă vietnameză, în scopul revitalizării relaţiilor economice bilaterale (schimburi comerciale şi cooperare) pe această piaţa în creştere, cât şi în contextul mai larg al promovării relaţiilor economice cu ţări non-europene, a dat detalii despre organizarea sesiunii Comisiei mixte, care se desfăşoară după o întrerupere de 6 ani. În cadrul lucrărilor vor fi abordate următoarele teme:

Ø     oportunităţi de export pentru produse industriale: aparate şi echipamente electrice, produse chimice şi farmaceutice, echipamente pentru industria petrolului şi gazelor naturale, materiale de construcţii, etc.);

Ø     export de produse alimentare româneşti, inclusiv vinuri şi ape minerale (în general spaţiul asiatic este interesat de produsele agro-alimentare româneşti);

Ø     participare la proiecte de infrastructură energetică (petrol, gaze, hidrocentrale), precum şi reluarea cooperării tradiţionale în domeniul petrolier (de exemplu colaborarea între Petroconsult Ploieşti şi PetroVietnam);

Ø     cooperare în domeniul agriculturii (în prezent Vietnamul se confruntă cu probleme privind calitatea alimentaţiei, sens în care se vor face investiţii în proiecte pentru îmbunătăţirea acesteia);

Ø     cooperare în domeniul aeronautic;

Ø     cooperare în domeniul naval (valorificarea cererilor obţinute şi ofertelor prezentate în cadrul misiunilor pe spaţiu ale asociaţiei ANCONAV);

Ø     cooperare în domeniul IT, participarea companiilor româneşti la clusterul de produse electronice din Hanoi (intens mediatizat de partea vietnameză);

Ø     utilizarea facilităţilor oferite de zona liberă Van Don din regiunea Quang Ninh (intens promovată de autorităţile vietnameze).

Domnul Valentin Brebenel a menţionat că, se doreşte organizarea a două forumuri de afaceri, unul la Ho Chi Minh, pe data de 15 iunie şi altul la Hanoi pe 16 iunie, dată când se vor desfăşura şi lucrările sesiunii Comisiei mixte. In acest context, a rugat reprezentanţii structurilor asociative să-şi informeze membrii despre acestă comisie mixtă iar companiile interesate să se adrese DCERI pentru a fi luate în evidenţă.

Domnul Valeriu Velciu a informat membrii CE despre misiunea economică pe care APREL a organizat-o  anul trecut  şi a constatat că este o bună piaţă de desfacere care prezintă şi avantaje şi va participa la aceste forumuri. A propus conducerii, în condiţiile în care MECRMA nu are un reprezentant în această ţară, să fie redeschis BPCE Hanoi pentru a sprijini comapaniile româneşti care doresc să  pătrundă pe această piaţă.  

La punctul 3) al ordinii de zi, doamna Clementina Niţulescu, director DCERI a informat membrii CE despre oportunităţile pe care le oferă spaţiul belarus atât potenţialilor investitori, cât şi companiilor dispuse să înfiinţeze în Belarus societăţi mixte româno-belaruse, ale căror produse pot beneficia astfel de facilităţile vamale ce decurg din apartenenţa Republicii Belarus la Spaţiul Economic Euro-Asiatic. Având in vedere faptul că acesta e un spaţiu neexplorat suficient de către oamenii de afaceri români,în perioada 11-12 mai 2016, la Minsk, s-au desfăşurat lucrările sesiunii a II-a a Comisiei Interguvernamentale româno-belaruse de colaborare economică (Comisia Mixtă). În cadrul Comisiei Mixte, au fost realizate şi întâlniri pe grupuri de lucru, la sediile ministerelor omoloage din Minsk, pe domeniile industrie, mediu de afaceri şi dezvoltare regională; cercetare ştiinţifică; agricultură.

Forumului economic româno-belarus a avut loc în data de 11 mai 2016, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Belarus, la care au participat 12 companii din România şi 40 din Belarus.

Având în vedere că, Republica Belarus oferă condiţii de infrastructură rutieră şi IT la cele mai înalte standarde, precum şi facilităţi atractive pentru investiţiile străine, conducerea CCI Belarus a fost invitată la Bucureşti pentru prezentarea climatului de afaceri şi organizarea cu această ocazie a unui Forum de Afaceri.

Această iniţiativă a părţii române are drept scop facilitarea schimburilor comerciale la nivel naţional şi regional, prin implicarea directă a celor două  Camere de Comerţ. A reprezentat un deosebit prilej pentru actualizarea informaţiilor privind situaţia economică şi oportunităţile din cele două ţări, oferind tototdată un context favorabil consolidării şi revitalizării cooperării economice la nivel cameral, stabilind perspective şi direcţii concrete pentru evoluţia ulterioară a parteneriatului între CCI Belarus şi CCI România, precum şi între Camerele de Comerţ şi Industrie regionale din cele două ţări.

In documentaţia transmisă membrilor CE este evidenţiat sprijinul oferit de către statul Belarus investitorilor , context in care doamna Clementina Niţulescu a rugat reprezentanţii structurilor asociative să-şi informeze membrii despre importanţa şi facilitaţile oferite de acestă piaţă.

La pct 4 al ordinii de zi, reprezentanţii: domnul Mihai Ponea, Vicepreşedinte ANSVSA, domnul Silviu Sârgi, director executiv OPPetrogaz, domnul Bogdan Ciocanel, director CNI şi domnul Daniel Coşniţă, preşedinte ACR au susţinut importanţa menţinerii ca membrii cu drepturi depline în CE, menţionând că au depăşit dificultăţile avute în lunile şi anii precedenţi şi de acum înainte vor participa cu regularitate la reuniunile Consiliului de Export.

La pct 5 al ordinii de zi, domnul Daniel COŞNIŢĂ, preşedinte CLUSTERO a prezentat tema ,,Maparea clusterelor din România - Situaţia la zi a clusterelor. Asociatia Clusterelor din Romania, in calitate de comunitate de practica reprezentativa la nivel naţional şi internaţional a clusterelor din România, a elaborat un set de criterii minimale pentru recunoaşterea de catre CLUSTERO a statutului de cluster. CLUSTERO este o asociatie de clustere infiintata in anul 2011, cu o abordare multisectoriala, care stimuleaza abordarile colaborative şi interacţiunile dintre actorii inovarii.

La sfârşitul lunii martie 2016, în evidenţa Ministerului Economiei, Comertului şi Relatiilor cu Mediul de Afaceri – Direcţia de Politici Industriale si Mediu, care coordoneaza politica de cluster ca o componenta a politicii industriale, existau 92 de iniţiative de cluster, dintre care: 27 clustere au fost selecţionate pentru finanţare în cadrul Operaţiunii 1.3.3 POS CCE „Clustere”; 8 clustere au accesat apelul dedicat clusterelor de inovare din cadrul POC, AP1. “Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) in sprijinul competitivitatii economice si dezvoltarii afacerilor », Secţiunea B: Clustere de Inovare;

Un număr de 33 de clustere sunt membre ale Asociaţiei Clusterelor din România - CLUSTERO, organism reprezentativ la nivel naţional, european şi internaţional al clusterelor din România (www.clustero.eu).

O parte din organizaţiile de suport cluster, structuri ce asigura managementul clusterelor constituite in România, au fost supuse  de către ESCA (European Secretariat for Cluster Analysis-www.esca.eu) unui proces extrem de riguros de certificare si astfel, 8 clustere in categoria Silver Label. Auditul de evaluare pentru excelenţă în managementul de cluster s-a derulat în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2016 de către experţii ESCA. Aceasta reprezintă o performanţă deosebită, clasând România pe locul al II-lea la nivel european în ceea ce priveşte numărul de clustere medaliate cu argint (după Germania !).

De remarcat, 27clustere au obţinut Bronze Label pentru excelenţa în managementul de cluster în urma exerciţiului de benchmarking desfăşurat de către Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor-ESCA.

A fost subliniat caracterul orizontal şi transsectorial al CLUSTERO care vine în complementaritatea asociaţiilor de ramură sau a patronatelor. Au fost prezentate exemple de bună practică, cum ar fi “Maparea competentelor - metodologie dezvoltată şi aplicată cu succes în Austria Inferioară şi care permite IMM-urilor identificarea unor nişe de piaţă în sens vertical sau orizontal ; acest instrument, a fost déjà aplicat cu suuces în cadrul clusterului Indagro Vest ; « Integrated Cluster Services » este o metodologie de auditare de business elaborată de experţii CLUSTERO şi presupune acordarea de consultanţă şi sprijin individualizat întreprinderilor din cluster. Aceasta va fi diseminată ca bună practică la nivel european în cadrul proiectului CLUSTERIX 2.0, proiect INTERREG Europe.

Domnul Daniel Cosniţă a subliniat că, miza este integrarea IMM-urilor din clustere care nu sunt membre ale asociaţiilor de ramură în aceste structuri pentru a beneficia de serviciile de sprijin specifice precum şi invers, toate acestea în scopul susţinerii dezvoltarii economice bazate pe inovare şi internaţionalizare.

Membrii CE au apreciat expunerea domnului Daniel Coşniţă şi au trecut în revistă clusterele sectoarelor pe care le reprezintă.

La pct diverse) al ordinii de zi: domnul Radu Zaharia, director general al DCERI a prezentat Nota nr. 315182/11.05.2016 prind modificarea PPE 2016 şi adresa OPIC de a introduce târgul Cosmoprof Hong Kong din noiembrie a.c în Programul PPE 2016. În acest context a solicitat membrilor CE un punct de vedere privind solicitările celor două structuri asociative. FEPA-CM nu a fost de acord cu înlocuirea târgului POWER GEN MILANO cu târgul SIERAAD- AMSTERDAM din 10-13 noiembrie2016, organizat de ARCJ (membra a FRDVA) şi a solicitat introducerea târgului MIDEST Paris din luna decembrie.

In urma discuţiilor, s-a stabilit ca evenimentele promoţionale din trimestrul al IV-lea şi Proiectul de PPE 2017 se vor discuta în reuniunea comisiei de monitorizare pentru a fi aprobate în reuniunea CE din luna iunie.

Preşedinte de şedintă,

Vlad VASILIU

Co-preşedinte al CE

       SECRETARIAT CE

Livia ADAM, consilier superior